Sa facem avere! – capitolul noua

 Exploatati operativ sansele!

 

MOTTO:

“ Majoritatea sanselor pot fi prognozate sau descoperite in timp util exploatarii cu profit! “

 

In limbajul uzual, prin sansa intelegem ocazie favorabila, circumstanta avantajoasa, noroc. In limbajul economic, notiunea e ceva mai larga, cuprinzand toate circumstantele unei afaceri pe care le putem exploata cu castig material.

Sansele economice sunt de trei tipuri principale:

1.    Sanse prognozabile (naturale), in randul carora intra toate circumstantele si ocaziile pe care un producator, comerciant sau prestator de servicii trebuie sa le cunoasca si sa le exploateze constant, pe baza de prognoza si plan. In randul acestora, se disting factorii despre care am discutat la prognoza:

a.    Obiceiurile de consum al anumitor produse si servicii, la nivel orasenesc, zonal sau national, ca de exemplu consumul de alimente, jucarii, cadouri de un anumit fel, felicitari, flori, masti, servicii postale si de curierat etc., cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase: Pasti, Craciun, Anul Nou, Martisor, Ziua indragostitilor (Valentine’s Day), Halloween, Ziua femeii, Ziua tatilor, Sambra Oilor, Targul de Fete, Ziua Nationala, Ziua Eroilor, Sanziene, zile in care se fac adunari populare pentru a comemora eroii strabuni, Ziua Armatei, Ziua Copilului, Ziua Recoltei (Taranului, Fermierului), hramuri religioase, Zilele Castanului etc.

Producatorii, comerciantii si prestatorii de servicii trebuie sa aiba propriile calendare, in care sa prevada ce produse si servicii se vor consuma in aceste zile, pregatindu-le din timp, pentru a le oferi cat mai bine. In randul obiceiurilor de consum zonal (judetean, provincial) putem aminti clopuri specific unor zone, costume populare pe zone folclorice, servicii muzicale specific zonale sau rurale (populara, lautareasca, de nunti etc,), bauturi traditionale unor zone (braga – Dobrogea, palinca – Ardeal) etc. In randul serviciilor prognozabile in limite destul de stranse intra si cele ocazionate de evenimentele vietii, fericite si nefericite, cum ar fi produse si servicii destinate nuntilor, nasterilor, botezurilor, cununiilor religioase, inmormantarilor. Aceste evenimente sunt sigure si se petrec intr-un ritm stabilit de studii demografice. Tot in obiceiurile de consum prognozabile intra produsele si serviciile de sezon, cum ar fi: articole de plaja, bauturi racoritoare, articole de camping, articole de schi si sanius, servicii turistice sau de inchirieri obiecte turistice, bauturi de sezon (must, tulburel, tuica fiarta) etc. Dupa cum vedeti, avem destule sanse de exploatat, numai ca trebuie sa le cunoastem dinainte, sa ne facem un calendar anual cu ele, incat sa nu scapam nici una.

b.    Atitudinile pozitive fata de anumite marfuri si servicii, cel putin la nivel zonal si judetean, daca nu si la nivel national, ne permit prognoza corecta si identificarea in timp util a sanselor de castig, cu scopul exploatarii lor operative. Cateva exemple. Increderea taranilor in anumite tipuri de culturi si anumite rase de pasari si animale poate fi exploatata pentru a le livra seminte, material saditor, soiuri selectionate de animale si pasari. De asemenea, atitudinea taranilor fata de anumite produse industriale poate fi exploatata pentru a le oferi exact ce doresc, in ce au incredere (anumite tipuri de masini si unelte agricole, de imbracaminte, incaltaminte si materiale de protectie) etc. Atitudinea taranilor fata de contractele de achizitii, in general si fata de anumite clauze, in special, poate fi exploatata pentru a le oferi exact ce le place. Atitudinea persoanelor bogate fata de produsele de lux, dintr-o anumita gama sau de o anumita marca (imbracaminte, parfumuri, incaltaminte, cosmetice etc.), poate fi exploatata.

c.    Gusturile si preferintele cvasigeneralizate si stabilizate pentru anumite categorii de cumparatori (tineri, femei, tarani etc.) pot fi cunoscute si exploatate ca sanse. De exemplu, pe baza acestor gusturi, se produc si se comercializeaza blugi, pantofi sport tip adidas, canadiene si geci comode, pantofi cu talpa ortopedica (o moda care tine de mult timp), jucarii, emisiuni muzicale radio si televizate, servicii muzicale (spectacole,  cd-uri, dvd-uri) pizza, floricele, seminte comestibile, anumite tipuri de autoturisme, anumite tipuri de case etc.

2. A doua categorie de sanse sunt cele intamplatoare (ocazionale sau sanse propriu-zise). Ele apar in timpul derularii obisnuite a afacerilor noastre, in urmatoarele forme:

• Cereri mari de produse si servicii, provocate de scaderea ofertei, de trezirea unui interes aparte pentru un anumit tip de produs ori serviciu sau de alte evenimente. Cine poate oferi rapid produsele si serviciile solicitate exploateaza operativ sansa, vinde mult si poate ridica pretul in limite destul de mari. Cunoasteti evenimente care au determinat producerea si vanzarea cu profituri fabuloase a unor produse si servicii: criza uleiului; criza zaharului; criza chibriturilor; criza cuielor si sarmei (imediat dupa 1990); criza indigoului (1990-1992); criza hartiei de ziar (1990-1994) cand s-au importat cantitati mari din Rusia, la preturi foarte mici, obtinandu-se profituri uriase; criza cantarelor electronice impuse obligatoriu prin lege; criza malaiului; criza covoarelor manuale (in socialism); explozia consumului de produse din import (1990-1994) etc.

• Aparitia unor oferte la preturi scazute, foarte rentabile pentru cei care cumpara si revand. Ofertele respective pot fi determinate de mai multe cauze: lichidarea de stocuri, vanzare silita a unor bunuri ipotecate, vanzarea grabita a unor bunuri de catre persoane care emigreaza ori au nevoie urgenta de bani, vanzare cu prêt mic, de catre persoane naïve, ce nu cunosc valoarea de piata, vanzarea en gross de catre un producator care are urgenta nevoie de lichiditati pentru alte operatii, evenimente deosebite etc. Acestea sunt ocaziile propriu-zise, exploiatate operativ, de persoanele informate in timp util. Prin exploatatea operativa a unor astfel de sanse ocazionale (intamplatoare, neprognozabile), s-au facut adevarate averi, in perioada 1990-1995, din imobile, obiecte de arta, produse de consignatie si licitatie (bibelouri, picturi, bijuterii, tapiserii, mobilier, piese de colectie etc.), terenuri in zone rezidentiale si turistice, produse electronice, materiale de constructie, imbracaminte si incaltaminte etc.

 

Ce este specific acestui tip de sansa ?

• Aparitia intamplatoare, neprognozabila si neprognozata;
• Timpul scurt in care poate fi exploatata;
• Necesitatea obtinerii de informatii despre ea in timp util producerii, cumpararii sau vanzarii (informatii oportune);
• Necesitatea unor decizii operative dar suficient de solide pentru a evita riscuri majore.

Cine are informatia se imbogateste. Daca vreti sa castigati din exploatarea sanselor propriu-zise, trebuie sa va construiti un sistem de informare economica, cel putin de nivel orasenesc si judetean, daca nu si de dimensiuni national-europene, incat sa obtineti informatii in fiecare zi. Daca sunteti patronul unei firme mici, stabiliti-va un sistem propriu de informare (din presa de afaceri, din informatii culese personal sau printr-un angajat specializat, din colaborarea cu alti intreprinzatori).

 

3. A treia categorie de sanse sunt cele create de organele de conducere economica, de marile companii sau chiar de noi insine. Ca intreprinzatori modesti, avem mai putine posibilitati financiare de a ne crea sanse, prin dezvoltarea unor gusturi si mode, reclama de mare anvergura (foarte costisitoare), cheltuieli promotionale (oferte de gratuitati in campanii promotionale), targuri, expozitii, simpozioane, emisiuni televizate etc. Aceasta nu inseamna ca suntem in inferioritate. De regula, micul intreprinzator se misca mai rapid, isi adapteaza mai rapid productia, oferta de servicii si comertul, astfel ca poate beneficia de cheltuielile facute de stat sau de marile companii, pentru a se lansa cu afacerea sa exact in curentul de opinie, de gusturi si de dorinte de cumparare facut de acestia. De exemplu, intreaga mass-medie romaneasca a facut mare caz in jurul mortii printesei Diana si a cantaretului Michael Jackson, creand un interes de masa. Cativa editori s-au orientat la iuteala, au exploatat interesul si reclama gratuita, lansand reviste, brosuri, carti, fotografii si pliante cu aceste teme, care s-au vandut cu mare viteza. Eclipsa din anul 2000 e.n. n-a cerut bani de reclama din partea tuturor intreprinzatorilor care si-au vandut produsele si serviciile (ochelari, brosuri, reviste, carti, brelocuri, CD-uri, suveniruri, servicii turistice, bancnote de colectie etc.).

O parte din sansele create au un caracter absolut sigur, deoarece rezulta din legi si alte acte normative cu caracter obligatoriu. De exemplu, prin lege, s-a impus folosirea caselor electronice de marcat si a cantarelor electronice, masura care a favorizat importatorii si vanzatorii de astfel de produse, dar a defavorizat producatorii locali. Schimbarea actelor de identitate si a pasapoartelor a determinat castiguri mari la servicii foto, editura si tiparire speciala. Interzicerea importurilor de imbracaminte second-hand de anumite tipuri (lenjerie, ciorapi etc.) scade sansele celor care traiau din acest segment. Impunerea cadastrului prin lege a crescut sansele celor care ofera servicii cadastrale. Exemplele sunt cu duiumul.

Ce ne intereseaza pe noi? Cei care au “ pile “ in politica isi impun legi si hotarari de guvern prin care isi creeaza sanse obligatorii, chiar temoprare, cum ar fi, scutirea de vama pentru un anumit produs, pe o perioada scurta de timp – o zi, o saptamana. Asa se intampla lucrurile in toata lumea: marii intreprinzatori isi sustin proprii politicieni, iar acestia, ajunsi la putere, ii recompenseaza cu facilitatile legale. Nu va speriati, insa! In urmatoarele capitole din acest serial veti invata sa culegeti, sa verificati si sa folositi cu operativitate informatiile, la fel ca spionii, astfel ca le-o puteti lua inainte, intrand in curentul creat de marii intreprinzatori, cu un pas inaintea lor. Situatia e mai neplacuta cand, pentru anumite activitati, se cer autorizari la care au acces numai rechinii din mafia politico-economica.

Si noi ne putem crea sanse, in vederea exploatarii lor cu profit. In acest scop, folosim reclama simpla (afise, pliante, fluturasi), televizata (daca ne tin buzunarele). Zvonul public despre chilipirul pe care il oferim (desigur, il oferim temporar, pana ce dezvoltam clientela stabila), oferirea sistematica a unor gratuitati si facilitati (vanzarea pe credit, vanzarea in consignatie etc.). In unele cazuri, anumiti intreprinzatori folosesc mijloace imorale pentru a-si vinde produsele sau serviciile. Ma refer aici la cei care presteaza servicii de astrologie, de numerologie ori de ghicit in diferite forme, fac reclama deghizata (contra spaga) pentru diferiti “ profeti “ sarlatani (pe posturi de televiziune sau prin ziare), lanseaza zvonuri panicarde pentru a determina populatia sa consume anumite produse si servicii etc.

O alta metoda de creat sanse porneste de la consumator catre intreprinzator. Ne intrebam ce produse si servicii ar dori oamenii sa mai consume, verificam concluziile noastre prin testare (sondaj de opinie) si, daca se confirma dorinta oamenilor de a capata un produs ori serviciu nou, il cream si-l oferim. In aceasta problema, va puteti inspira in curand dintr-un capitol referitor la regulile inventicii pe care-l voi scrie. Cert este ca oamenii asteapta zeci de servicii si produse pe care nimeni nu se gandeste sa le ofere pentru a castiga. Aceasta stare de inactivitate m-a determinat sa scriu acest serial si sa inserez solutii concrete la finele fiecarui capitol. Putem castiga din bunuri si servicii cerute pe piata interna si straina, cu minim de investitii banesti, dar cu un efort psiho-fizic deosebit. Toate inceputurile sunt insa grele. Daca asteptam vremuri mai usoare, nu vom reusi niciodata. Multe am mai putea discuta despre crearea si exploatatea sanselor. Va las posibilitatea sa va folositi imaginatia si informatiile culese personal, din teren.

E timpul sa cristalizam cateva reguli privind exploatarea sanselor:

1. Sansele se bazeaza pe informatii exacte, utile si oportune, culese in timp indelungat sau imediat dupa aparitia lor. Aceasta presupune ca fiecare intreprinzator dornic de imbogatire sa cunoasca metodele de culegere a informatiilor, pe care le voi prezenta in alte capitole, sau sa foloseasca un angajat specializat in aceasta problema. In prezent, majoritatea intreprinzatorilor se informeaza superficial si partial, fiecare dupa stilul sau si cu surse limitate. Din aceasta cauza, obtin rezultate slabe.

2. Majoritatea sanselor cer informare operativa, in timp util exploatarii cu castig a informatiilor. Deschideti ochii si urechile cat mai larg, pentru a prinde toate informatiile de interes economic, in timp util! Daca aveti o firma mare, folositi personal calificat pentru culegerea operativa a informatiilor despre sanse!

3. Exploatarea sanselor presupune mare operativitate de firma si personala, incepand de la capacitatea decizionala rapida si corecta, posibilitatea de a schimba rapid productia si oferta, de a cumpara si a vinde rapid, de a avea o rezerva de bani lichizi pentru exploatarea sanselor (vedeti cat de buna e rezerva despre care am vorbit la planificare?!).

4. Exploatarea sanselor cere din partea “ creierului “ firmei capacitate decizionala si experienta profesionala, pentru a putea delimita sansele exploatabile de “ bombe “, pacaleli si afaceri de risc ridicat.

 

In afaceri, sansa isi reduce mult caracterul aleatoriu, capatand un caracter tot mai prognozabil si mai stiintific, fapt pentru care nu poate fi confundata cu norocul. Din cele expuse, ati inteles ca majoritatea sanselor pot fi prognozate sau descoperite in timp util exploatarii cu profit. Actionati cum ati citit in acest capitol si nu veti regreta!

 

Sugestii de afaceri rentabile!

In acest capitol am sa va prezint cateva idei generale ale unei afaceri dragi mie:

 

Castigati bani din turism rural si clasic!

La ora actuala, reteaua de turism rural din Romania cuprinde circa 6000 de gazde, adica cam de 10 ori mai putin decat ar trebui la moment si de circa 100 de ori mai putin decat va cere viitorul, in care turismul intern si extern va fi o activitate foarte obisnuita. In anii socialismului, circa 4 milioane de turisti straini ne vizitau anual tara, cu scop pur turistic ori pentru tratamente diferite, afaceri, studii, consultatii etc. Desigur, veniturile extrase din buzunarele turistilor erau pe masura: ei plateau zdravan si se distrau bine. Promovarea turismului era una din politicile prioritare, in care erau angrenate organe de stat, cooperatie si obstesti. De ce a scazut turismul romanesc?

1. Inca din ultimul deceniu al socialismului, turismul romanesc a scazut din cauza inchistarii ideologice, supunerii turistilor unui program contrar dorintelor acestora, cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, izolarii externe, concurentei bulgare, ungare, spaniole, turcesti si grecesti.
2. Framantarile sociale, incepute in decembrie 1989 si continuate ani in sir, au redus interesul strainilor pentru Romania. Turistii vin sa se distreze si sa se relaxeze, nu sa admire lupte politice, greve, maidanezi, copii ai strazii, cersetori, hoti si mizerie. Cel putin in socialism nu aveam aceste plagi, astfel ca turistii considerau Romania o tara sigura. In plus, in acea perioada, eram foarte cunoscuti pentru tratamente medicale speciale (balneoterapie, geriatrie etc.), astfel ca multi europeni veneau special cu acest scop.
3. Procesul de privatizare din turism a fost in mare parte o aiureala condusa de neprofesionisti, astfel ca foarte putine unitati turistice si-au ridicat standardele mondiale.
4. In unele cazuri, mass-media romaneasca, slab instruita si gata sa inghita orice dezinformare, a facut propaganda contra turismului romanesc, prin opinii si stiri false, de natura a indeparta turistii. In repetate randuri, presa scrisa si televiziunile au sustinut opinii negative la adresa obiectivelor noastre de turism (nu se ridica la nivelul cutaruia, nu avem servicii de calitate etc.) sau au lansat bombe cu care au alungat turistii (plajele murdare de petrol, statiuni nepregatite pentru sezon etc.).
5. Turismul rural a aparut ca o noutate la nivel national, astfel ca se afla in plina dezvoltare, oferind o mica parte din serviciile ce le-ar putea oferi in mod normal. Zone turistice de cea mai mare atractie, cum ar fi Tara Motilor, Muntii Vrancei, Delta, Dobrogea etc. participa prea putin la acest tip de turism.

Ce-i trebuie turismului romanesc pentru a-si reveni la parametrii economici normali? Privatizare, raspund papagalii, asa cum au fost invatati de concurentii nostril, de parca privatizarea ar rezolva toate problemele din domeniu, de parca hotelierii privatizati ar putea rezolva marile probleme ale turismului pe cont propriu. Iata ce cred eu:

1. Turismul trebuie sa devina politica prioritara de stat, asa cum e in multe tari, astfel ca la eficienta sa sa contribuie mai multe organe statale (MAE, MTS, CRCE, ANTREC etc), profesionale (ale hotelierilor si gazdelor rurale), culturale si obstesti. Populatia sa fie informata si educata, prin posturile nationale de televiziune, cu aceasta conceptie (turismul – obiectiv economic prioritar), de catre specialisti, deoarece, pe de o parte, la bunul mers al turismului participa multe persoane, iar pe de alta parte, de bunele sale rezultate beneficiaza majoritatea populatiei.
2. Propaganda pentru turism sa fie organizata de specialisti in tara si strainatate, cu suport financiar statal si din partea organizatiilor profesionale ale hotelierilor. Ea trebuie sa atinga toate colturile Lumii, prin Internet, televiziune, presa scrisa, pliante, cataloage, dvd-uri,etc.
3. Organele statale sa intermedieze relatiile dintre firmele de turism mai slabe cu organizatii de turism din strainatate, in primul rand din Europa de nord si vest, de unde am avut multi turisti, in scopul impulsionarii schimburilor turistice reciproc avantajoase. La ora actuala suntem defavorizati in mod vadit. De exemplu, in ultimii ani, s-a castigat de la turistii straini circa jumatate de miliard de euro pe an, dar s-au cheltuit de catre turistii romani plecati in strainatate mult mai mult. Putem compara o tara sub limita saraciei, cum e Romania, cu tarile bogate? De ce nu vin turistii? Deoarece, pe langa cauzele enumerate anterior, nu suntem recomandati de firme serioase. Pana si Ungaria, unde n-ai efectiv ce vizita, este recomandata in ghidurile si cataloagele externe de turism, in termeni mai elogiosi decat noi.
4. Putem profita de istoria si de legendele noastre, cu scopul de a atrage turisti curiosi. Credeti ca piramidele, Sfinxul si Valea Regilor sunt superioare altor monumente din Lume, inclusiv din tara noastra? Eu nu cred, numai ca in jurul lor s-au tesut legende, timp de sute de ani, astfel ca au devenit interesante, au devenit teme de literatura si subiecte de filme. Cine ne opreste sa lansam si noi legendele Daciei? Putem folosi parerile unor istorici straini despre urmatoarele obiective romanesti: cea mai veche fosila de homo sapiens fosilis din Europa (un milion de ani), gasita in Bugiulesti – Tetoiu,Valcea; cel mai vechi european “ modern “ (circa 30 000 de ani) din pestera de langa Anina; legendele lui Vlad Tepes – Dracula; cea mai veche scriere din Lume (Tartaria); cele mai vechi asezari omenesti din Europa (Miculinti – circa 14 000 de ani vechime); strabunii daci (cetatile dacice, obiecte, obiceiuri, filme facute pe aceasta tema etc)! Turismul romanesc nu s-a bucurat nici in socialism, nici dupa caderea acestuia, de o propaganda de calitate, facuta de meseriasi cinstiti, seriosi, culti si pregatiti  sa convinga, prin spuse si imagini, turisti din tarile vizate (centrul si nordul Europei).
   

   Profita de obiceiurile de consum: Pasti, Craciun, Anul Nou, Martisor, Ziua indragostitilor, Halloween, Ziua femeii, Ziua tatilor, Sambra Oilor, Targul de Fete, Ziua Nationala, Ziua Eroilor, Sanziene, zilele eroilor strabuni, Ziua Armatei, Ziua Copilului, Ziua Recoltei, hramuri religioase, Zilele Castanului etc.

5. O mare parte din turistii nordici si vestici veneau la noi special pentru tratamente balneoterapeutice, beneficiind de serviciile unor medici foarte buni, care faceau reclama prin rezultatele muncii lor. Ca si in celelalte domenii de activitate, reforma medicala a imprastiat puterea acestor centre medicale, astfel ca si eficienta lor a scazut. Trebuie refacut un sistem centralizat de atragere si repartizare a pacientilor pentru astfel de tratamente, capabil sa faca propaganda in strainatate, sa recastige clientela straina.
6. Alaturi de turismul balneoterapeutic, se poate dezvolta turismul medical propriu zis, deoarece serviciile medicale din Romania sunt mult mai ieftine decat in strainatate. In perioada socialista, incepuse ceva in acest sens, in special pentru tratament stomatologic, medicina interna si chirurgie. In momentul in care un suferind din Europa centrala sau de vest afla ca se poate trata, concomitent cu efectuarea concediului in conditii de lux, in Romania, platind mai putin decat l-ar costa tratamentul in tara sa, nu va ezita sa opteze pentru aceasta varianta, mai ales daca e convins ca are de a face cu medici buni.
7. Educarea populatiei in spiritual interesului propriu si national trebuie sa devina sarcina a organelor educative statale si obstesti. E inadmisbil ca un roman care nu si-a vizitat cele mai importante si mai frumoase locuri din tara sa cheltuiasca valuta pentru a-si face concediul in Grecia, Turcia, Spania, Thailanda, Egipt, Bulgaria etc. E drept ca unii dintre ei pleaca in aceste tari cu scop exclusiv de bisnita, cu acordul tacit al firmelor de turism, scotand din tara importante cantitati de valuta si introducand in loc produse care fac concurenta neloiala celor romanesti (textile, jucarii, artizanat, bibelouri, aur, etc). Pana la iesirea din criza economica, suma in lei schimbata de fiecare turist ar trebui sa fie limitata. Pe aceasta cale, vom distruge piata neagra, prin care se scot in fiecare an din tara 1,5-2 miliarde de euro, vom echilibra balanta de plati din turism, vom determina romanii sa-si cunoasca propria patrie (unii n-au grija de ea, deoarece n-o cunosc).
8. Obiectivele turistice romanesti trebuie organizate dupa sistemul practicat de tarile cu traditie in domeniu, oferind, pe langa servicii turistice, un lant intreg de facilitate, de pe urma carora sa beneficieze artizanii, mestesugarii, ofertantii de servicii de agreement, producatorii si comerciantii de imbracaminte si incaltaminte, prestatorii de servicii musicale, coregrafice, foto-film, editare,etc. In orice tara turistica, gasesti un ghid al acesteia, tiparit in editie de lux sau pe DVD la preturi piperate, dar il cumperi pentru informatiile de pe el. Cum se prezinta Romania in acest domeniu? In orice tara turistica gasesti, la preturi si mai piperate, DVD-uri cu cele mai importante obiective turistice si arheologice, cele mai frumoase manifestari folclorice etc. Noi de ce nu facem? Nu avem specialisti sau organelle de conducere din domeniu nu sunt interesate sa promoveze turismul romanesc?
9. Turismul medical poate produce mari cantitati de valuta, prin oferirea unor servicii de calitate, insa un organ de stat (MS, MTS) trebuie sa ajute medicii sa se organizeze in acest sens. Medicii romani pot oferi strainilor, la preturi mult mai mici decat in tarile lor, tratamente geriatrice, balneoterapeutice, cardiologice, stomatologice, chirurgicale, homeopatice, neconventionale (acupunctura, bioenergoterapie), cure heliomarine, saline si alimentare etc. Vi se pare curios ca putem oferi cure alimentare? Unde poti face cele mai bune cure de fructe si legume, daca nu intr-o tara cu produse ecologice, cu poluare redusa? Cure de fructe, cure de lactate proaspete (turism rural!), cure de legume, participarea turistilor la cules fructe de padure si livada etc., pot atrage destule persoane din Vest, satule de ingrediente urbane. Acum intelegeti de ce am insistat pe dezvoltarea fanteziei: trebuie sa oferim turistilor ceea ce nici o alta tara nu ofera. Daca veti urmari ofertele de petrecere a concediilor pe un post german de televiziune, veti constata ca suntem ocoliti cu incapatanare, desi celelalte tari ofera cam acelasi lucru: plaje curate, femei goale, décor exotic. Noi putem oferi mai mult, noi putem oferi un model de trai liber, in sanul naturii, cu hrana proaspata, cu participarea turistilor la producerea ei. Cei care sunteti din oras va amintiti ce placut impresionati ati fost, cand ati cules pentru prima data cirese, visine, caise, piersici, struguri…Trebuie sa exploatam orice dorinta omeneasca pentru a determina turistii straini, in primul rand cei din Europa de vest si nord, sa ne viziteze frecvent si pentru lungi perioade de timp.

 

Mult succes in afaceri pe anul 2013, dragi amici!

 

Cu respect,

Daniel Serbanica