Home > Pregatire si specializare > Folositi corect capitalul uman! (1)

Folositi corect capitalul uman! (1)

Capitalul uman

Capitalul uman

MOTTO:

Potrivit stiintelor, fiecare om, de orice rasa, etnie sau sex, poate obtine succes in plan material si spiritual, prin folosirea cu pricepere si tenacitate a zestrei native si invatate, prin exploatarea sanselor si asumarea unor riscuri, prin investitii de inteligenta, creativitate si efort fizic.”

Dragi colegi de breasla, patroni sau simpli angajati, clienti si simpatizanti ai acestui portal! Inaugurez azi o serie de articole pe tema, foarte importanta dupa parerea mea, din domeniul conducerii stiintifice a angajatilor (care se potriveste oricarui domeniu) si a folosirii corecte a capitalului uman care este cel mai de pret capital al acestui secol. Mentionez ca aceste articole nu sunt inventia creierului meu ci sunt inspirate dupa un manual pentru liberi intreprinzatori al celebrului scriitor Pavel Corut si contine sfaturi foarte pertinente, de bun simt si romanesti (adica sunt pentru psihologia romanilor)! Sper sa va faca placere si sa va fie foarte utile in viata si afaceri. Deci…

 

FOLOSITI CORECT CAPITALUL UMAN!

1 – Principii generale.

Oricat de mult ar fetisiza avarii si speculantii finantisti banii ori alte valori nevii (aurul sau alte metale pretioase, hartii de valoare, etc.), nu pot ascunde faptul ca acestea sunt lucruri moarte. Ele sunt lipsite de constiinta si vointa, incapabile sa actioneze fara interventia capitalului uman, a oamenilor inzestrati cu vointa si constiinta, cu informatii si abilitati prin care produc valori de intrebuintare necesare vietii omenesti. Nu ma credeti? Va rog sa-mi spuneti ce ati face cu un metru cub de euro in … desertul libian de exemplu, la cateva mii de kilometri de cea mai apropiata localitate omeneasca, de orice sursa de apa si hrana? Puterea pe care acesti bani v-o confera intr-o societate care le recunoaste valoarea conventionala nu are nici o influenta acolo unde conventia nu este respectata.

Bunurile si serviciile necesare traiului sunt cu adevarat valoroase iar acestea sunt create de capitalul uman, de oameni. Banii si titlurile de valoare mijlocesc numai schimburile de bunuri si servicii, dar nu le pot inlocui, caci nu au puterea de a sustine efectiv viata (cum o au hrana, apa, serviciile medicale, etc).

 

Incepeti sa intuiti ca, in ecuatia averii, omul si calitatile sale sunt mai importante decat orice altceva? Pentru a va confirma banuiala, va rog sa faceti un experiment! Dati cateva mii de euro unor oameni diferiti ca personalitate, grad de pregatire, preocupari, etc! Ce veti constata? Liberul intreprinzator care si-a educat capitalul uman sa multiplice averea, pentru a pune-o in slujba vietii, multiplica banii dati, oferind locuri de munca si posibilitati de trai si altor persoane. Filfizonul cheltuie banii pentru placeri efemere (bautura, petreceri, jocuri de noroc, etc). Nerodul topeste banii pe autoturisme scumpe, toale la moda si alte prostii. Incepeti sa intuiti ca banii au valoare diferita in mainile oamenilor, functie de marimea capitalului uman din ei.O suta de mii de euro din mainile unui intreprinzator e de zeci de ori mai puternica decat un milion din mainile unui cheltuitor.

In aceasta serie de lectii (‘Folositi corect capitalul uman’), vom invata sa dezvoltam puterea capitalului uman, a capacitatilor naturale si invatate ale oamenilor, incat sa-i asiguram maxim de eficienta in producerea bogatiei. De la bun inceput, trebuie sa recunoastem ca oamenii nu se nasc egal inzestrati din punct de vedere psihic si fizic, nu invata si nu muncesc in mod egal, nu risca in mod egal si nu sunt ajutati in mod egal de noroc, cauza pentru care e normal, moral si legal sa existe ierarhii de avere, cu oamenii foarte bogati (varf), bogati, de conditie medie si saraci (baza piramidei). Tot din aceeasi cauza, activitatile sociale (productia de bunuri, prestarea de servicii, conducerea societatii, apararea ei, etc) se organizeaza si desfasoara in ierarhii bine definite, cu conducatori si condusi, fiecare cu competentele si atributiile proprii, eliminand orice fenomen de haos.

Nu putem fi toti patroni si conducatori. Datorita cauzelor enumerate anterior, trebuie sa existe angajati si persoane conduse. Nimeni nu opreste un angajat sa ajunga patron, prin invatatura, munca, eforturi suplimentare, riscuri si economii rationale. Deci, piramida economica (bazata pe avere) nu este incremenita, ci intr-o continua evolutie, dezvoltare si perfectionare. Aceasta determina eliminarea din varf sau pozitie medie a persoanelor care au ajuns acolo pe cai ilegale sau imorale ori prin noroc si promovarea in locul lor a celor merituosi. Altii mai buni se ridica in locul lor, prin fapte eficiente, producatoare de valori de intrebuintare (marfuri si servicii). Normalitatea, in care cei mai buni ajung in varf, se impune ca lege obiectiva impotriva exceptiilor in care unii neispraviti se catara in varful unei piramide, pe cai ilegale sau imorale (furt, inselaciune, exploatarea naivitatii celor mai buni, etc).

Raportul dintre patron si angajati, dintre conducator si condusi este definitoriu pentru modul de fructificare a capitalului uman, a valorii economice a oamenilor. In acest raport, patronul organizeaza si conduce activitatea economica a angajatilor avand, deci, rolul principal si decisiv. Nu exista angajati incompetenti in masa, dar exista destui patroni incompetenti, incapabili sa exploateze corect capitalul uman din subordine, este o regula de baza a acestui raport. Deoarece eficienta raportului patron-angajat depinde de cel care are drept de decizie (organizare, conducere, control,r ecompensa, plata, etc) voi pune accent pe sarcinile de perfectionare a acestuia (patron, conducator). Voi folosi cu precadere cuvantul patron, deoarece aceasta lectie este destinata impulsionarii liberei initiative si perfectionarii capitalului uman.

 

Sfarsitul primei parti.

Vă urez sănătate, succese, pace în suflet și lumină în minți!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Citit de 2,861 ori.
  1. No comments yet.
  1. No trackbacks yet.

*