Home > Diverse, Imobiliare > Cum e cu dubla reprezentare

Cum e cu dubla reprezentare

 

 

 

 

Agenti si cumparator incompetenti si nedemni de incredere

eticheta pentru "agentii mei"

 

 

 

Sau cum e sa ai si agenti si cumparator neseriosi

 

Cu vreo 10 luni in urma m-au contactat doi agenti imobiliari, Marian si Leo, unul care lucra la agentia AS Company, iar celalalt lucra “independent”, sau cel putin asa sustinea el. M-au contactat pentru ca biroul meu era la parter de bloc, intr-un apartament propriu transformat in birou, cu intrare din exterior si frumos aranjat, cu tavane curbe din rigips, geamuri exterioare marite, glafuri din marmura, prize Gewiss in pereti cu internet si telefon, gresie coniac peste tot. Bucataria fusese transformata la randul ei in birou daramand o debara iar baia era moderna.

Mi-au spus ca au un client interesat de un apartament  ca acesta, pentru a face un cabinet dentar pentru sotia lui.

Important: evitati agentii care lucreaza “independent”. Asta inseamna de fapt ca nu au nicio raspundere, ca nu au un sef caruia sa ii dea socoteala si nici un sediu sau o firma impotriva careia sa faci o reclamatie.

In acel moment nu eram interesat sa vand, insa discutia s-a purtat la un pret interesant: 73.000 de euro pentru un apartament cu doua camere de 51 metri patrati (in Constanta, zona Tomis Nord, stradal pe bulevardul Tomis, la Boema). De aici urma sa le platesc lor un comision de 2%.

Am acceptat sub rezerva de a-mi gasi altceva, un alt spatiu – de preferat comercial, chiar daca mai puneam bani ca sa il cumpar – in care sa imi pot muta biroul. Agentii s-au oferit sa ma ajute sa imi gasesc un alt spatiu.

Am stabilit o intalnire cu cumparatorul lorinteresat de apartamentul meu, pentru vizionare si discutii legate de derularea tranzactiei. “Este o persoana foarte importanta” – mi-au zis ei. “Si lucreaza numai cu noi.”

Ok. M-am intalnit cu omul: un director pus din interese politice la una dintre societatile foste regii de stat, actuale vandute pe nimic “baietilor destepti”, care evident trebuiau sa aiba acolo omul lor. Am descoperit si faptul ca ambii ne ducem copiii la aceeasi scoala si gradinita, stiindu-ne din vedere. Am dus discutia pana la capat: omul s-a declarat ferm pentru cumparare, am rediscutat pretul la 71.000 de euro si am stabilit ca singurul lucru care amana putin semnarea actelor notariale (pentru ca nu voia sa plateasca niciun acont pana la semnarea de vanzare – cumparare) este faptul ca nu are toti banii, urmand ca o suma de 25.000 de euro sa o ia prin credit bancar de nevoi personale, pentru care nu va avea nicio problema, tinand cont de “salariul domniei sale si influenta datorata pozitiei pe care o avea in orasul  asta”.

Am acceptat, fiindca oricum aveam nevoie de timp sa imi gasesc ceva potrivit. Asa cum le-am spus si acelor agenti, care s-au oferit imediat sa ma “ajute” sa gasesc, doream: un spatiu comercial de aproximativ 50 – 80 de metri patrati, pe la 100 – 120.000 de euro, amplasat intr-o zona cu vad, asa incat sa il si pot inchiria ulterior daca nu mai doream sa il folosesc eu.

In urmatoarele cateva zile nu am avut niciun semn de viata de la ei: i-am sunat dar au zis ca ei tot cauta dar nu au ceva potrivit cererii mele. Oare asa de ciudata era cererea mea? Am inceput sa caut singur o astfel de oferta.

Dupa inca cateva zile si alte telefoane, Marian si Leo, “agentii mei”, mi-au aratat vreo trei spatii, dintre care unul singur era bine amplasat, insa depasea cu mult bugetul. Intre timp insa ma orientasem catre oferta altei agentii imobiliare, IGI Team, unde am discutat cu Cristina Stanga, o fata draguta care sustinea ca avea in exclusivitate dreptul asupra inchirierii si vanzarii unui apartament similar celui al meu, mai urat si neamenajat dar, ce sa vezi, amplasat exact la scara urmatoare fata de apartamentul meu.

Important: daca un agent sustine ca are “in exclusivitate”o oferta, solicitati-i sa va arate contractul. Atunci cand am intrebat-o pe Cristina de contract mi-a spus ca totul este verbal, dar din cutuma ultimilor ani in care a inchiriat doar ea acest apartament este sigura ca proprietarul lucreaza doar cu ea la vanzare.

Am vazut acest apartament, am discutat cu proprietarul acestuia, am stabilit un pret de 63.000 de euro, care imi permitea sa ma relochez dupa ce imbunatateam acest spatiu, si i-am explicat ca urmeaza sa primesc banii dintr-o alta vanzare, asa incat trebuie sa accepte un termen mai larg pana la semnarea finala. A fost de acord.

Am platit un avans si am facut un antecontract cu acesta, dupa ce am reconfirmat faptul ca intr-o saptamana va fi gata creditul cumparatorului meu. Partea buna era ca nu contam doar pe acesti bani pentru cumparare, pentru ca chiar atunci faceam o vanzare a unui alt apartament personal si urma sa incasez o mare parte din bani in termen de o luna de acolo. Asa ca ma consideram acoperit financiar, chiar daca nu as fi vandut biroul meu, fiind necesara doar o mica suma imprumutata – de la rude sau de la banca, pentru a finaliza cumpararea daca as amane fara cumparator.

Dupa ce au aflat ca am acontat deja o oferta, „agentii mei”, Marian si Leo, m-au chestionat sa vada ce cumparasem. Fara a banui o rea intentie si linistit ca acontasem cu 1.500 de euro (si in cazul in care s-ar fi razgandit vanzatorul trebuia sa imi plateasca dublul sumei), le-am spus si le-am aratat chiar si oferta, rugandu-i totusi sa nu pomeneasca de aceasta achizitie catre celalalt client al lor (cumparatorul meu)fiindca achizitia mea ar fi putut deveni interesanta pentru el, fiind acelasi lucru de fapt: un apartament cu 2 camere la parter, stradal, cu iesire proprie in exterior.

Ceea ce a urmat cred ca va puteti imagina. Eu nu am putut sa imi imaginez in acel moment: nu am crezut ca niste agenti imobiliari isi pot calca atat de tare pe onoarea profesiei si pot deveni atat de josnici incat sa fure o oferta, sa determine vanzatorul acelei oferte sa nu mai vanda unui client si sa o dea altuia, intr-un cuvant sa „intoarca” o tranzactie. Sa il determine pe cumparatorul meu sa ma minta in continuare ca „mai dureaza cu creditul” ca sa ma duca cu zaharelul pentru a ajunge la limita datei de semnare si sa pierd acontul.

Ei bine nu am ajuns la limita datei de semnare: am mirosit ca ceva este ciudat deoarece cumparatorul meu evita sa mai raspunda la telefon iar „agentii mei”de unde ma sunau mereu au incetat si ei sa mai sune si sa imi mai raspunda. Iar in momentul in care i-am apelat de pe telefonul sotiei mele erau extrem de „ocupati”si mi-au spus ca ma vor suna ei inapoi, lucru ce nu s-a intamplat. E un semn, nu?

Fiti atenti la asemenea semnale: daca agentii nu va raspund la telefon, in mod sigur au o motivatie in defavoarea voastra.Daca nici vanzatorul sau cumparatorul vostru nu va mai raspunde la telefon, atunci cu siguranta lucrurile au luat-o intr-o directie gresita!

Cu atat mai mult cu cat nici proprietarul care urma sa imi vanda mie nu mai raspundea la telefon agentei. Am sunat-o pe Cristina, banuind ca poate de aici s-a stricat tranzactia: nu banuia nimic insa a inceput sa cerceteze. Peste cateva ore m-a sunat sa imi spuna ca proprietarul a acontat altcuiva. “Cum se poate?” am zis, “Am un antecontract cu el!”

Si ea era stupefiata. Am chemat proprietarul la intalnire: initial nu a vrut, dar cand i-am spus ca il voi bloca vanzarea la cartea funciara si il voi da si in judecata, a acceptat. Dintr-un om foarte amabil si el si sotia lui devenisera ghimposi si cu mine si cu agenta, plini de reprosuri si nu recunosteau nimic: nu, ca ei nu vand altcuiva, dar nu mai vor pur si simplu sa vanda. Pana la urma au spus adevarul: ca i-a sunat sora cumparatorului meu (dar cumparatorul meu nu avea nicio sora, de fapt probabil sunase nevasta-sa) si ca le-a dat un pret mai mare si prefera sa ii vanda lui.

Sigur ca nu i-a convenit, iar Cristina (agenta) le-a facut o morala uriasa, insa ce folos: oamenii fusesera programati sa nu ia in considerare niciun argument. Mi-au platit dublul sumei, dar asta nu m-a racorit. Agentei nu i-au dat niciun comision, cu atat mai mult cu cat nu avea nici contract cu ei. Eu i-am dat 50 de euro, sa-si acopere din cheltuieli.

 

Acum langa biroul meu, la scara urmatoare, functioneaza un cabinet dentar.

Intr-un spatiu “furat”de la mine.

De catre doi agenti care, in orice tara civilizata mai putin Romania care nu are o lege imobiliara, au comis o ilegalitate. In combinatie cu un cumparator fara scrupule, mancator de cascaval de partid. Vorbiti amandoi sa ma minta si sa ma insele, si sa il corupa si pe vanzatorul meu la aceleasi lucruri.

 

Ei, va intreb eu, cum a functionat in acest caz dubla reprezentare? Cum a fost cu confidentialitatea informatiilor si cu relatia de fidelitate fata de client? Cum e cu etica si deontologia agentului imobiliar?

Faptul ca eu am pierdut aceasta proprietate e putin important: voi gasi altceva, si cred ca la modul cum evolueaza preturile voi lua mai ieftin.

Ceea ce este important dar neplacut este insa  ca breasla imobiliara s-a facut inca o data de ras, acum chiar fata de mine, un coleg al lor.

Asa ca dragii mei, ca si concluzii permiteti-mi sa va dau cateva sfaturi bazate pe experienta mea:

–          NU LUCRATI CU AGENTI FARA AGENTIE: nu veti da decat de tepari. Acelasi lucru si in combinatia agent cu agentie+agent fara agentie.

–          PLATITI UN AVANS MAI MARICEL, asa incat sa il usture pe ala de va da dublu inapoi, sau sa il determine sa nu o mai faca.

–          NU SPUNETI AGENTULUI VOSTRU NICIO INFORMATIE CONFIDENTIALA, indiferent cat de prietenos va parea: exista riscul sa o speculeze in interesul lui sau al altcuiva.

 

Mihai Stan

Mihai Stan

Economist de profesie, familist de placere, blogger in timpul liber si administrator de portal imobiliar ca ocupatie.

More Posts - Website - Twitter - Facebook

Citit de 2,148 ori.
  1. December 6th, 2011 at 16:35 | #1

    super tare ! …intr-un sens de rau a se intelege. Sincer, nu ma mir. Am intalnit si eu cazuri de acest fel, cu ‘colegi intreprinzatori’, insa lasa-ma sa te dojenesc un chic pentru ca pana ti s-a intamplat tie, cu siguranta ai mai auzit povesti asemanatoare, …si in orice domeniu de activitate exista furtul de informatie pentru castig.
    Sper sa faceti/facem o treaba buna pentru a curata imaginea lasata de astfel de oameni in randul agentilor care chiar isi iubesc meseria si doresc sa devina adevarati profesionisti intr-o piata inca in formare.

  1. No trackbacks yet.

*