Succesul se invata!  – partea 3

 

Foloseste visele ca arme !

 

MOTTO:

“ Viitorul apartine celor care cred in frumusetea viselor lor.”

A.   Cam ce domenii acopera visele unui om normal, cum esti tu prietene?

1.     Visele de bunastare materiala sunt normale. Nimeni nu poate trai normal in saracie. Chiar si preotii care propovaduiesc virtutile saraciei se zbat sa se imbogateasca. Intinderea bunastarii care sa satisfaca dorinta difera de la om la om. Unii se multumesc cu mai putin, cu o casa, un serviciu bine platit, o masina, bunuri de confort modern, un mic cont in banca. Altii doresc bogatii fabuloase, imperii financiare, firme de mari dimensiuni si foarte prospere, vile sfidatoare, masini luxoase, conturi imense in lei si valuta etc…Nimeni nu opreste omul sa viseze, mai ales daca intruneste conditiile pentru atingerea averii lui Onasis: pregatire culturala si de specialitate, experienta in tipul de afaceri prin care urmareste producerea averii, relatii personale potrivite (pe acestea ni le mai creem si noi), mediu social prielnic (la noi nu e tocmai potrivit imbogatirii rapide, prin mijloace cinstite), capacitate de munca, angajati bine platiti si fideli etc…E treaba dumneavoastra cum vedeti succesul in plan material, economico-financiar. Important este sa formulati cat mai exact dorinta, intr-o propozitie sau fraza scurta, pe care s-o poata “ inghiti “ cu usurinta subconstientul. In aceasta formula, nu folositi verbul a vrea, ci verbul a avea, obligandu-va subconstientul sa lucreze serios la realizarea dorintei. De exemplu, nu veti spune Vreau (doresc) sa am o firma prospera, cu cateva milioane de euro in cont, ci Voi avea o firma prospera, cu afaceri de milioane de euro. Daca va puteti preciza si specificul firmei, e si mai bine, caci “ zeul “ arhaic (subconstientul) receptioneaza mai usor cererile concrete. Adeptii hazardului pot incerca o formula de tipul Voi castiga un million de euro dar nu garantez ca dorinta lor se va implini (n-am studiat acest fenomen, deoarece eu sunt adeptul creatiei, muncii, productiei). Ti-ai clarificat dorinta de reusita materiala, amice? Formuleaz-o scurt, clar, in termeni precisi si scrie-o in Cartea succesului tau! Mergem mai departe !
2.     Visele de implinire sentimentala sunt proprii numai oamenilor. Animalele reduc relatia dintre ele la o simpla monta, la sex, la reproducere. Foarte putine animale au rudimente de sentimente. La fel ca animalele se comporta si oamenii animalizati, adevarate tuburi digestive inzestrate cu sex. Eu ma adresez oamenilor normali, adevarati, fapt pentru care subliniez necesitatea implinirii afective. E normal sa visam la dragostea mai multor persoane (iubita sau iubit, copii, rude, amici), la intelegerea lor fata de persoana noastra, la compasiune, la alte sentimente frumoase. Pentru anumite persoane, iubirea, afectiunea, dragostea si idealurile inalte sunt mai importante decat mari realizari materiale. Acestia sunt “ fanaticii sentimentali “ ironizati de cinicii materialisti pentru  idealismul lor exagerat, pentru capacitatea lor de sacrificiu in slujba sentimentelor si idealurilor curate. Sunt ironizati dar si invidiati, caci idealistii contribuie in mare masura la civilizarea Omenirii, la transformarea ei din hoarda animalica in societate umana, la stabilirea regulilor de morala, drept si de convietuire civilizata, la ridicarea omului-animal catre pozitia de om adevarat, la perfectionarea vietii sociale. Daca n-ar fi existat idealistii sentimentali, Omenirea ar fi orbecait inca prin comunitatea de tip hoarda, turma sau haita, ar fi trait dupa legile junglei. Din nefericire pentru Omenire, numarul idealistilor e mic in comparatie cu cel al oamenilor aminalizati, astfel ca societatea omeneasca traieste inca prost, in lipsa de siguranta personala si nationala, in pericol de razboi, in saracie si dezbinare etc…Omul viitorului trebuie sa fie in mod obligatoriu un om sentimental, caci ratiunea lipsita de sentimente poate crea monstri.

Cred ca am argumentat de ce trebuie sa fii sentimental prietene. Mai trebuie sa stabilesti singur cat de intins este acest sentimentalism si ce domenii concrete cuprinde. Sentimentalismul exagerat nu este bun, nici util, caci slabeste potenta creatoare a omului, exceptie fac creatorii de frumos (artistii, scriitorii, poetii etc) care creeaza prin exagerarea sentimentala. Tu vrei sa fii un om normal, cu trairi si impliniri sentimentale normale : dragostea unei partenere (partener in cazul femeilor), dragostea parinteasca si a copiilor tai, simpatia rudelor si prietenilor, un climat social curat, in concordanta cu idealurile tale de viata. Primele sunt mai usor de identificat si obtinut, ultimul deziderat constituie o problema grea pentru multi oameni, inclusiv pentru mine. Nu mai vreau sa traiesc intr-o societate animalica, lipsita de idealuri curate (morala, nationalism, patriotism, justitie, cultul creatiei si muncii etc) dar sunt obligat, prin nastere, sa traiesc intr-o astfel de comunitate umana, dominata de hoti, perversi, iresponsabili, lasi, inculti etc. Stii si tu, prietene, cum arata natiunea romana din epoca de tranzitie. Tranzitam catre intunericul feudal. Nu trebuie sa disperam, insa. Vom invinge hoardele animalice care domina in prezent societatea, vom impune cultul omeniei si bunului simt! Poti deci, amice, sa-ti formulezi idealuri de implinire sentimentala, personala, familiala si sociala, in propozitii sau fraze scurte, cum ar fi : Sunt un om moral si sentimental, fapt pentru care sunt iubit (simpatizat, respectat) de iubita (iubit), parinti, frati etc… Impun, cu vorba si cu fapta, regulile de morala si justitie in societatea in care traiesc.

Referitor la sentimente ar mai fi o problema, pe care n-as trata-o, daca n-ar fi pline ziarele de anunturi publicitare privind vrajitoare care “fac de dragoste“, cluburi care iti organizeaza viata afectiva etc. Cei mai tineri dar si destui mai “copti“ apeleaza la astfel de persoane si practici vrajitoresti, in scop de a castiga inima unei femei sau a unui barbat (stiti vreun caz celebru de curand la TV nu-i asa ?), pentru care simt o atractie irezistibila, fara de care nu pot trai etc. Explicatia este foarte simpla: respectivele vrajitoare lucreaza empiric cu sugestia, pe care o implanteaza ritualic in subconstientul solicitantului, determinand intregul lant al programului vital.Ele singure nu pot face nimic, deoarece nu cunosc persoana care ne-a pus pe jar, ne-a dat foc la calcaie. Vrajitoarele declanseaza circuitul sugestiv si atat. Iubita ne-o aducem noi, daca apelam la acest procedeu, pe care eu nu-l aprob. De ce nu-l aprob? Deoarece o persoana trebuie sa ne iubeasca pentru calitatile noastre fizice si psihice, pentru faptele noastre, pentru comportamentul nostru si nu pentru faptul ca am ametit-o prin sugestie, respectiv, prin interventia metodelor noastre asupra psihicului ei. Puteti apela la astfel de vraji, insa n-aveti garantia ca nu veti fi parasit (a) ulterior, cand partenerul (partenera) se va trezi si va va judeca mult mai rational. Atat am avut de spus despre asta. Acum continuam cu domeniile la care visati.

3.    Orice om normal isi doreste implinirea profesionala, atingerea maximului posibil in meseria, profesia sau indeletnicirea indragita. Functie de varsta, situatie scolara si profesionala, veti stabili cu claritate cum arata idealul profesional pe care doriti sa-l atingeti, apoi il veti transforma intr-o formula sugestiva, ca de exemplu : Eu,numele dumneavoastra, voi reusi la examenul de admitere la facultatea cutare. Voi absolvi facultatea cutare. Eu, ………….., voi ajunge un bun profesor de cutare disciplina. Voi ajunge un medic renumit in cutare specialitate. Voi descoperi tratamentul pentru cutare boala. Voi inventa un aparat pentru cutare operatie. Voi ajunge un psihoterapeut faimos,etc. Formuleaza-ti, prietene, idealul de realizare profesionala in Cartea succesului vietii tale ! Repeta formula zilnic (o sa-ti explic in capitolul urmator cum) si vei obtine succese dintre cele mai mari !

4.    Idealul de ascensiune in ierarhia sociala, de obtinere a recunoasterii sociale a meritelor noastre ca oameni, ca profesionisti, ca membri ai natiunii sau ai unor organizatii este propriu fiecarui individ. Aceasta dorinta de stralucire sociala nu are nimic nociv in ea, daca nu este obsesiva si nu apeleaza la mijloace necinstite pentru a obtine succesul. Orice om normal doreste sa fie “cineva“ , sa-l bage lumea in seama, sa-l respecte pentru competenta, comportamentul si faptele sale, sa fie recompensat, laudat, decorat etc. Anormala este preocuparea unor indivizi de a fi “ cineva “ cu orice pret., in orice conditii, fara o baza sociala serioasa, prin incalcarea moralei, legilor, normelor de convietuire sociala, bunului simt sau a drepturilor si libertatilor altor persoane. Acesti bolnavi de stralucire sociala, de “nemurire“, de titluri si etichete, sunt usor de recunoscut (ii puteti identifica fiecare). Am crezut ca, odata cu moartea lui Ceausescu, aceasta specie a disparut din Romania. M-am inselat. In locul lui Ceausescu au aparut mii de aspiranti la cultul personalitatii, la titluri si glorie sociala.

Multitudinea de partide si organizatii aparute dupa 1989 indica doua lucruri: dorinta unor persoane atinse de flama gloriei de a iesi in evidenta, de a se impauna cu titluri si functii, in speranta ca vor fi observati si admirati, pe de o parte si tendinta necinstita, de a obtine avantaje materiale prin aceste organizatii (mai ales prin ONG). Majoritatea sunt ridicoli, caci lipsa de importanta si forta a organizatiilor conduse nu justifica nici pe departe titlurile pompoase cu care se impauneaza, care le gadila amorul propriu. Dar pentru ei nu conteaza, ei se multumesc cu a fi cineva, cu o anumita functie pe care, cel mai adesea, nici n-o pot indeplini. Nu-i intereseaza verbele  a face, a crea, a produce. Ei vor sa fie. Existenta lor intineaza climatul social, scade increderea si respectul  cetatenilor pentru omul public, afecteaza activitatea oamenilor publici care, intr-adevar, se zbat sa rezolve problemele societatii.

Draga prietene necunoscut, problema stralucirii sociale se pune in termeni usor diferiti cand e vorba de obtinerea unor functii publice de larga recunoastere sociala, cum ar fi presedinte, ministru, senator, deputat, conducator de organe administrative si economice etc. Poti visa orice doresti dar nu uita ca, intr-o societate normala, functii de acest fel nu inseamna numai glorie si avere, ci raspundere, munca extenuanta, insulte si lipsa de recunoastere a meritelor reale (deoarece nu poti multumi pe toata lumea)! Daca ai optat pentru o functie sociala, nu mai sta pe ganduri! Transforma-ti visul intr-o formula de sugestie si scrie-o in Cartea succesului tau! Ea te va ajuta pe lungul drum de la vis la realitate.

 

Inainte de a trece la urmatoarea tema, cateva precizari:

 a.    – Nu poti atinge nici un obiectiv material sau spiritual daca nu visezi. Toate constructiile, masinile, aparatele etc. au fost vise in creierele unor inventatori, inovatori, descoperitori, cercetatori. Toate cartile au fost vise in creierele celor care le-au scris si numai ei stiu cat de greu a fost drumul de la vis la realitate.

b.    – Dorintele, visele, idealurile (imaginile anticipate si perfecte ale obiectelor si fenomenelor dorite) ne ajuta sa trecem bariera timpului, printr-o asa zisa hiperconstiinta. Dupa cum stiti, trupul nostru nu trece niciodata bariera timpului; el traieste mereu in secunda prezenta. Creierul, insa, opereaza cu trecutul, prin memorie si cu viitorul, prin fantezie, imaginatie, premonitie, dorinte, vise, idealuri, precognitie. De indata ce ne-am formulat un vis puternic si concret, pe care l-am lansat in timpul viitor, intre noi si visul respectiv se creeaza o legatura energetica, care ne “trage“ catre implinirea dorintei. Cu cat gandim mai mult la visul respectiv, cu cat depunem mai multa pasiune, cu cat nu-l lasam in uitare, visul se indeplineste. Nu renunta niciodata la visele vietii tale, prietene cititor! Ele se vor implini, daca le vei sustine energetic (prin dorinte, prin reluarea zilnica sau periodica a viselor) si prin munca concreta, planificata, in directia realizarii lor.

c.    – Prin dorinta, vis sau ideal, ne planificam viitorul, comandam hiperconstiintei informatiile, actiunile sau persoanele de care avem nevoie. Daca stiti sa visati cu putere si in limita posibilului personal, veti obtine tot ce doriti.

d.    – Dorintele, visele, idealurile nu se implinesc numai prin simpla visare dar visarea le ajuta sa se implineasca mai usor, e un “accelerator“. Pentru a va implini visele, trebuie sa munciti mult, sa studiati, sa creati si sa dezvoltati relatii, sa tratati cu partenerii etc.

e.    – Dorintele noastre trebuie sa fie posibile in raport cu o serie de factori cum ar fi:

• posibilitatile stiintifice cunoscute nu ne limiteaza neaparat reusita. Deseori, reusita se naste din depasirea acestor posibilitati. De exemplu, avionul s-a nascut in ciuda verdictului dat de gomosii membri ai Academiei Regale Engleze prin care se  “ stabilea “ ca oamenii nu vor zbura niciodata cu mijloace mai grele decat aerul. Fiecare epoca de dezvoltare a stiintelor prezinta niste limite care sfideaza mintile creatoare, care restrang posibilitatile de activitate a persoanei. De exemplu, in timpul nostru, cel care ar afirma ca poate zbura fara nici un mijloc tehnic (levitatie) ar fi considerat mistic sau nebun. Nu se stie insa daca nu cumva posedam in organism un mechanism inca necunoscut pentru invingerea gravitatiei.
• posibilitatile personale traseaza cu precizie niste limite, insa acestea sunt destul de largi si, in multe cazuri, pot fi depasite prin folosirea tehnicilor de perfectionare a personalitatii (dintre cele pe care le voi dezvalui in urmatoarea parte). Numai handicapurile foarte severe elimina anumite persoane de la anumite activitati. De exemplu, miopii sunt exclusi de la examenul de admitere in cariera militara sau informativa (nu mi se pare corect); pentru meseria de aviator trebuie sa posezi anumite trasaturi psiho-fizice (corect, caci nu sacrifici inutil pe cei inapti); pentru meseria de lider se cer anumite trasaturi de personalitate (asa ar trebui, caci am suferi mai putin noi, cei condusi) etc.
• posibilitatile economice constituie, in multe cazuri, frane puternice in realizarea unor vise. Vom invata insa intr-un alt serial ce va incepe in curand sa facem rost de bani prin mijloace cinstite dar, daca societatea e prost intocmita, asa cum e la noi, trebuie sa o modificam, incat sa oferim sanse de reusita cat mai multor cetateni.
• posibilitatile sociale pot fi o pacoste, daca ne-am nascut intr-o societate inchisa, dictatoriala, cu reguli si tabu-uri care franeaza cunoasterea si reusita.

 

 

B.   O poveste moralizatoare.

 

PRINCIPIUL NARCISEI GALBENE
Fiica mea mi-a telefonat de mai multe ori să-mi spună :
–   Mamă trebuie să vezi narcisele galbene inainte ca ele să se ofilească!
Eu doream acest lucru, dar era un drum de 2 ore cu maşina de la Laguna la lacul Varful Săgeţii. Cand fiica mea a sunat a treia oară, i-am promis că voi sosi joia viitoare. Joia următoare, deodată timpul s-a răcit şi a plouat. Dar eu am promis, aşa că am mers acolo.
Cand in sfarşit am păşit in casa lui Carolyn şi i-am salutat şi imbrăţişat pe ea şi nepoţii mei, am spus:
–   Carolyn, lasă narcisele galbene! Timpul este nefaborabil, sunt nori şi ceaţă, aşa că nu există nimic in lumea aceasta care să mă facă să mai conduc caţiva kilometri, cu excepţia ta şi a acestor copii !
Fiica mea a zambit şi, cu mult calm, a spus:
–   Noi conducem si pe vremea asta, mamă!
–   Ei bine, nu mă duci tu pe mine in stradă, pană nu se face timp frumos şi, atunci cand voi ieşi, o voi face ca să mă intorc acasă!
Am crezut că am fost destul de convingătoare.
–   Sper insă că mă vei duce la garaj, ca să-mi ridic maşina!
Ea a spus:
–   Cat de departe trebuie să mergem?
–   Cateva blocuri.
Carolyn a spus:
–   O să conduc eu. Eu sunt deprinsă cu asta.
După cateva minute, am intrebat-o:
–   Unde mergem ? Ăsta nu e drumul spre garaj.
–   Mergem spre narcisele galbene, a spus Carolyn zambind.
–   Carolyn, am spus eu cu asprime in glas, te rog, intoarce!

–   E foarte bine, mamă. Tu nu te vei ierta niciodată, dacă pierzi această experienţă!
După aproximativ 20 de minute, am intrat pe o străduţă pietruită şi am văzut o mică cladire. Mai incolo, pe o parte a cladirii, am văzut scris cu litere de mană “Grădina narciselor galbene”.
Am coborat din maşină şi am mers in urma lui Carolyn in jos pe cărare. Apoi cărarea a cotit şi, cand am ridicat privirea am rămas mută de uimire. Inaintea mea se afla cea mai minunată imagine. Arăta de parcă cineva luase un butoi uriaş de aur şi il revărsase peste piscul şi versanţii muntelui. Florile au fost plantate in maiestuoase vartejuri, minunate faşii şi randuri portocaliu inchis, albe, galben ca lămaia, roz-portocaliu, galben ca şofranul şi galben ca untul. Fiecare varietate de flori a fost plantată ca un grup, aşa că s-au involburat şi au inflorit ca nişte rauri cu tonalităţi cromatice unice. Erau 5 acri de flori.
–   Dar cine a făcut asta? am intrebat-o pe Carolyn.
–   O femeie, mi-a răspuns Carolyn. Ea locuieşte pe proprietate. Aceea este casa ei. Carolyn mi-a indicat o casa mică şi modestă in mijlocul acelui ţinut.
Am mers către casă. Pe un zid am văzut un poster: ,,Răspunsuri la intrebările care ştiu că te interesează” era titlul. Primul răspuns a fost un simplu: “50.000 bulbi”. Al doilea răspuns a fost: “Unul, pus pe rand, de către o singură femeie. A fost nevoie de două maini, două picioare şi puţin creier”. Al treilea răspuns a fost: “Am inceput in 1958”.
Pentru mine, acel moment a fost o experienţă care mi-a schimbat viaţa. M-am gandit la această femeie pe care eu nu am intalnit-o niciodată şi care, cu mai mult de 50 de ani in urmă, a inceput cu un bulb, in timp creand propria sa viziune asupra frumuseţii şi bucuriei şi impodobind varful unui munte obscur. Plantand pe rand cate un bulb de narcisă, an după an, ea a schimbat pentru totdeauna lumea in care trăia. A creat ceva nespus de magnific, de frumos, de inspirat.
Principiul pe care ni-l arată grădina ei de narcise galbene este unul din cele mai măreţe principii ale evoluţiei. 

Este lecţia care ne invaţă să inaintăm spre scopurile şi dorinţele noastre, pas cu pas adesea făcand doar un pas mic, de copil, şi să invăţăm să iubim ceea ce facem, să invăţăm să folosim acumularea in timp. Cand multiplicăm momentele scurte de timp in care producem ceva mic, prin efort zilnic, vom constata că putem realiza lucruri magnifice. Putem schimba lumea.
–   Treaba asta mă intristează, intr-un fel, am recunoscut eu. Cate aş fi putut eu realiza, dacă mi-aş fi stabilit un scop minunat acum 35 ori 40 de ani şi aş fi muncit in toţi aceşti ani să-l ating, plantand cate un singur bulb o dată. Gandeşte-te ce-aş fi fost in stare să realizez!
Fiica mea mi-a spus mesajul acelei zilei in stilul ei direct:
–   Incepe de maine! Nu mai are nici un rost să te gandeşti la timpul pierdut. Modul de a face dintr-o “lecţie” o bucurie şi o cale de evoluţie, in loc de un motiv de regret, este să te intrebi: “Cum pot folosi azi ceea ce tocmai am invăţat?” 
Ne convingem pe noi inşine că viata va fi mai frumoasă după ce ne vom căsători; vom avea un copil; apoi altul. Apoi suntem frustraţi că nu sunt copiii destul de mari şi vom fi mai mulţumiţi atunci cand ei vor creşte. După aceea, suntem frustraţi că sunt adolescenţi şi se poartă ca atare. Suntem siguri că vom fi fericiţi cand ei se vor maturiza. Ne spunem că viaţa noastră va fi completă cand ei se vor căsători; cand vom avea o maşină nouă; cand vom putea avea o vacanţă plăcută, sau cand ne vom pensiona. Adevărul este că nu există un moment mai bun de a face ceva care iti place si te face fericit, decat cel prezent. Dacă nu acum, atunci cand? Viaţa noastră va fi intotdeauna plină de schimbări. Este cel mai bine să admiţi asta in sinea ta şi să decizi să fii fericit oricum.
Aşa că, bucură-te şi preţuieşte fiecare moment pe care il ai şi preţuieşte-l şi mai mult, pentru că te bucuri de el impreună cu cineva apropiat, cineva suficient de special ca să-ţi petreci timpul cu el/ea … şi aminteşte-ţi că timpul nu aşteaptă pe nimeni. 
Aşa că incetează să mai aştepţi:
– pană maşina  ori casa este plătită,
– pană iţi iei o maşină sau casă nouă,
– pană copiii pleacă de acasă,

– pană iţi termini studiile,
– pană slăbeşti 10 kg,

– pană te ingraşi cu 10 kg,
– pană te căsătoreşti,
– pană ai copii,

– pană te pensionezi,
– pană la anul,

– pană mori.
Nu există un moment mai bun ca cel de acum, pentru a face ceva, ptentru a-ti indeplini visele si a fi fericit. Fericirea este o călătorie, nu o destinaţie. Aşa că munceşte cu drag ca şi cum n-ai avea nevoie de bani, iubeşte ca şi cum nu ai fost niciodată rănit in dragoste si bucura-te de realizarile tale.

 

Daniel Serbanica,

Viitor om de succes impreuna cu dumneavoastra