Sa facem avere ! – partea a 2-a

 

Surse morale si legale de avere !

 

MOTTO:

“Prosperitatea este cel mai bun aparator al principiilor“ – Mark Twain

1.    Componentele averii nationale

 

Cam ce cuprinde averea unei natiuni? De regula, principalele componente ale averii nationale, aflate in proprietate comuna sau individuala, sunt urmatoarele:

 

1. Bogatiile naturale (teren cultivabil, ape, paduri, carbuni, petrol, minereuri etc.). La acest capitol, nu ne putem plange. Avem cel mai roditor pamant din Europa, ape curgand radial din munti, codri sanatosi, carbuni, titei, minereuri (aur, platina, uraniu, fier, cupru etc.), lacuri, mare teritoriala, pesti, pasari si animale salbatice (de vanat) etc. Cu toate acestea, suntem saraci, mai saraci decat japonezii care n-au aproape nici o bogatie naturala. De ce suntem saraci? Vom gasi raspunsurile impreuna in alte capitole.
2. Avutia creata in domeniul economic: fabrici, uzine, ferme, mine, cariere, livezi, vii, cladiri cu destinatie economica etc. Toate bunurile materiale create de mana omului, apte de a servi intretinerii vietii, intra in aceasta categorie, indiferent de data crearii lor.
3. Averi create in plan stiintific, sub forma de informatii stiintifice folosibile in producerea de bunuri si servicii necesare traiului. In aceasta categorie, intra capitalul uman calificat suficient, alaturi de informatiile stiintifice propriu-zise: brevete de inventii, licente de productie, know-how etc. Fara aceasta bogatie, nu putem pune in valoare bogatiile naturale, nu putem servi interesele vitale ale oamenilor.
4. Valori certe in domeniul cultural-artistic si sportiv, masurabile in bani. Parca vad cum va incruntati, gata sa ma acuzati de spirit negustoresc in templul artei si culturii. Nu aveti dreptate! Oamenii de cultura si arta, sportivii si alte categorii sociale care nu presteaza munca productiva trebuie sa traiasca. Din aceasta cauza, talentul, pregatirea si efortul lor trebuie masurate, in mod just, in bani. Ei presteaza munci utile, necesare satisfacerii unor cerinte omenesti de frumos, de relaxare si desfatare, de distractie. Cum ar putea exista compozitori si cantareti, daca talentul, pregatirea si efortul depus de ei n-ar fi rasplatit in bani? Cine s-ar mai apuca de acest domeniu, daca n-ar castiga macar un minim necesar traiului? Cine ar mai picta, ar mai scrie literatura, ar mai depune efort pentru atingerea unor performante sportive?

 

Oricat ar parea de ciudat, cea mai importanta componenta dintre cele patru laturi ale bogatiei este capitalul uman. De exemplu, dupa al doilea razboi mondial, japonezii, o natiune cu foarte putine bogatii, din cauza distrugerii masive a sectorului economic, au reusit, in numai cinci decenii, sa devina una dintre cele mai importante puteri economice ale lumii noastre. In acelasi timp, unele natiuni africane care dispun de mari bogatii naturale si au beneficiat de dotari tehnice mostenite au un nivel de trai scazut. De ce? Deoarece le lipseste componenta umana pregatita superior, prin instruire si educatie.

 

In cadrul instruirii, un individ isi insuseste informatii stiintifice sau cultural-artistice si isi dezvolta deprinderi de a munci competitiv in domeniul sau. Educatia completeaza instruirea, prin formarea unor convingeri (conceptii) de viata moderna, in concordanta cu nivelul atins de stiinte, morala si drept. Cum sa obtina succese economice un semi-salbatic tarat de superstitii, lipsit de cunostinte stiintifice, cu conceptii parazitare sau imorale?

 

Calitatea capitalului uman determina dezvoltarea averii si cresterea nivelului de trai (implicit, a nivelului de civilizatie). Misticii sustin ca intre nivelul de trai material (avere) si cel spiritual (morala, dreptul, stiintele etc) nu exista nici o legatura, ca mai lesne se va comporta moral un sarac decat un bogat. Au dreptate? Nu! In anii ’70, cand romanii atinsesera un nivel de trai material acceptabil, gradul de civilizatie se ridicase automat: aveam foarte putini infractori, eram mai culti, mai sociabili si mai toleranti, morala se manifesta cu mai multa putere. Va amintiti?

 

Ati intuit din cele citite pana acum ca acest serial vizeaza perfectionarea capitalului uman, in vederea imbogatirii a cat mai multor persoane si a cresterii nivelului lor de civilizatie.

Am enumerat cele patru laturi ale bogatiei pentru a va concentra atentia asupra lor si a parasi domeniile nerentabile (mistica de orice fel, barfa, sueta, preocuparile imorale sau infractionale etc.).

 

2. Surse de avere

 

Care sunt sursele licite si morale ale averii dobandite de catre o persoana? Le enumar pentru a va concentra atentia asupra lor. Veti constata ca sunt destule, astfel ca orice om se poate imbogati intr-un domeniu sau altul. Desigur,exista domenii mai rentabile, cum ar fi creatia originala, comertul de succes (o sa scriu pe aceasta tema destul de curand), operatiunile financiar-bancare etc. si mai putin rentabile, cum ar fi cel functionaresc, de pilda. De noi depinde ce domeniu de activitate vom aborda in viata. Aceasta, cel putin teoretic. In practica, destul de multe persoane opteaza pentru profesii si meserii pentru care nu poseda talent si tragere de inima sau care nu le aduc satisfactii in plan material si moral. Nu traim intr-o societate perfecta astfel ca, dupa ce veti cunoaste principalele surse de castig licit si moral, unii veti cam stramba din nas, veti spune ca sunt un utopic. E treaba dumneavoastra ce credeti. Va atrag insa atentia ca nu putem inainta pe drumul gresit trasat odata cu evenimentele din decembrie 1989, deoarece am ajunge la o societate de tip jungla, in care o parte din populatie ar fi infractori si cealalta, victime..

 

Deci,

Surse morale si legale de castig.

 

a.    Creatia originala, in plan economic, stiintific, cultural, artistic etc. Practic, in majoritatea domeniilor de activitate sociala se pot realiza creatii originale, cum ar fi: descoperiri stiintifice, inventii, inovatii, creatii literare si artistice etc. O regula de bun simt ne spune ca mai importante decat toate sunt creatiile originale in plan stiintific si economic, deoarece ele sustin viata omeneasca si activitatea din celelalte domenii (cultura, arta, sport, administratie, politica etc.). La fel, de bun simt mi se pare o regula care nu se prea aplica la nivel mondial: Creatorul original trebuie sa fie platit regeste, deoarece din creatia sa vor trai mai multe persoane (cele care vor lucra in domeniul in care a aparut noua creatie). Istoria civilizatiei este plina de nedreptati, de creatori emergenti sau geniali care au murit in mizerie sau au trait prost, desi din munca lor s-au imbogatit sute de mii de persoane. Ce drepturi de autor ar trebui sa plateasca editorii operei lui Eminescu? Dar  ai lui Edison? Dar…? De ce producatorii de bunuri si prestatorii de servicii care intretin efectiv viata natiunii sunt mai prost remunerati decat bancherii sau functionarii din sistemul de stat? Puteti continua sirul exemplelor, pentru a putea descoperi o practica inechitabila: Creatorii sunt mai prost platiti decat speculantii si functionarii politico-administrativi.

b.    A doua sursa licita si morala de castig este munca reproductiva, lipsita de elemente de originalitate. Este tipul de munca specifica majoritatii populatiei care lucreaza in sectorul productiei de bunuri, servicii, comert, politica, administratie etc. Munca utila a fiecarei persoane trebuie apreciata si rasplatita la justa ei valoare. In acest domeniu, natiunea noastra este afectata de fenomene negative, cum ar fi:

• Autoatribuirea unor salarii foarte mari in sectorul politico-administrativ, operatiune prin care liderii se autorasplatesc cu mai mult decat ar merita pentru munca efectiv depusa.
• Existenta unui aparat functionaresc imens si, in parte, corupt, care nu-si justifica banii smulsi din munca producatorilor, ba inca mai percep si plati suplimentare, ilegale sau imorale (mita, pesches, ciubuc, etc.).
• Lipsa unor criterii clare si corecte de masurare si de plata a muncii. Fiecare categorie bugetara se crede nedreptatita de platile existente, cerand tot mai mult. De unde sa se plateasca insa, daca producatorii de bunuri sunt atat de putini? Din nimic, iese nimic. Daca nu producem bunuri materiale exportabile sau consumabile pe plan intern, de unde bani?

c.    O sursa legala si morala de castig destul de discutata este riscul. Asumarea riscurilor unei meserii (de pilda, acrobat, politist, pilot, marinar etc.), a unei activitati creatoare, productive, comerciale sau financiare pare o operatiune supusa hazardului, o aventura. In realitate, toate aceste activitati au un caracter stiintific si necesar. E suficient sa lucrati in bransa in care se practica riscul, pentru a invata cat si cum sa riscati. De exemplu, acrobatul se pregateste intens, capata indemanare si experienta, isi distruge emotia si tracul, astfel ca risca mai putin decat ni se pare noua. Un creator de produse noi poate prognoza destul de corect, pe baza cunoasterii gusturilor consumatorilor, ce produse vor fi acceptate de piata fara un risc prea mare. La fel, un comerciant cu experienta nu se va aventura sa riste prea mult capital pentru a achizitiona un produs nou. De regula, el va testa mai intai piata cu esantioane sau cantitati mai mici din marfa necunoscuta.

d.    Inchirierea sau vanzarea bunurilor mobile ori imobile si a fortei de munca sunt operatiuni folosite intens in societatea noastra. Ori de cate ori voi fi contactat de persoane sa mi se planga ca nu poseda capital de pornire a unei afaceri, le voi intreba: Ai inchiriat toate bunurile pe care le puteai inchiria? Ai vandut toate bunurile care nu-ti sunt de stricta necesitate, cum ar fi autoturism, bijuterii, produse de lux, lucruri pe care nu le mai folosesti? Ti-ai oferit talentul, experienta si forta de munca unei persoane dispuse sa le cumpere? Ai inventat ceva mic, cu investitii minime, din care sa scoti mai mult, pentru a aborda o afacere ce necesita mai mult capital? Intrebati-va si dumneavoastra!

e.    Intermedierile de afaceri si consultatiile de orice fel (economice, juridice, stiintifice, medicale, imobiliare etc.) sunt surse licite de castig ce nu necesita capital de investitie.

f.     Societatea umana a validat ca morale si legale castiguri care nu provin din munca, cum ar fi mostenirea, donatia, sponsorizarea, dar a incriminat cersetoria, o forma primitiva a cererii de sponsorizare. Iata ca le-am dat cersetorilor o idée! De acum incolo, vi se vor adresa frumos, cam in felul: Stimata doamna, va rog frumos sa ma sponsorizati cu bani de-o tuica! Desigur, parazitul nu va spune tuica, ci paine, medicamente ori alte bunuri de stricta necesitate, contand pe exploatarea sentimentului de mila.

g.    Economiile de bani, materii prime si energie de orice fel sunt o importanta sursa de castig, scapate din vedere de multi, pe care o vom discuta intr-un capitol separat.

h.    Asupra castigurilor din jocurile de noroc se mai poarta discutii. Cele care sunt autorizate de lege sunt considerate licite, dar nu neaparat si morale. Adversarii jocurilor de noroc, printre care ma numar si eu, ridica urmatoarele exceptii de moralitate:

• Oamenii trebuie educati in cultul muncii, deoarece Societatea Umana progreseaza prin cunoastere stiintifica, creatie, munca, prestari servicii, comert etc. Jocurile de noroc exacerbeaza dorinta de castig nemuncit si trezeste patimi periculoase, care afecteaza familiile si societatea. Cate averi s-au pierdut la jocurile de carti, de zaruri si de “intrajutorare“, de tipul Caritas, SAFI, FNI etc? Multe, foarte multe. Toate pierderile au fost suferite de milioane de oameni din familiile jucatorilor, in timp ce un numar restrans de persoane au castigat, prin inselaciune, in primul rand, apoi gratie hazardului.

Concluzia? Jocurile de noroc sunt imorale. Ele vin din perioada primitiva a Omenirii (mai precis, din societatea sclavagista) si trebuie sa dispara cat mai curand. La ele castiga foarte putine persoane, organizatorii in primul rand si pierd foarte multe. Nu va puteti baza pe ele pentru a face avere.

 

Cam astea sunt sursele legale si morale de castig. Despre cele ilegale si imorale, stiti destule. Furtul, jaful, inselaciunea, pretinderea de mita, perceperea de comisioane in dauna natiunii, traficul de influenta etc. sunt infractiuni despre care auzim aproape zilnic. Grav este ca nu auzim de pedepse foarte severe aplicate pentru starpirea lor. Grav e faptul ca nu auzim de interzicerea unor practici imorale, cum ar fi reclamele sexy, “linia fierbinte“, reclamele homosexuale, vanzarea de organe umane, prostitutie mascata prin perdele stravezii (dame de companie, maseuze, dansatoare etc.). Cei vechi au constatat ca infractiunea isi are radacinile in imoralitate, fapt pentru care au incriminat, rand pe rand, cele mai grave activitati imorale (incestul, fratricidul, cersetoria, prostitutia etc.).

 

3.     Sa facem avere!

Acum sper ca ati inteles indemnul din titlul acestui serial – Sa facem avere! Averea inseamna posibilitati de viata demna si civilizata, posibilitati de instruire si educatie, de culturalizare si relaxare. Va spun o noutate? Nu va spun o noutate! Daca asa sta treaba, de ce sa nu facem avere, oameni buni? Dispunem inca de bogatii naturale si create, de un capital uman perfectibil, dar suntem saraci lipiti pamantului, incat salariul mediu al unui roman este inferior celui platit negrisorilor din bantustane (cca 300 euro pe luna parca). Cum depasim acest paradox dureros? Vad o singura solutie: punerea in valoare a capitalului uman, astfel incat acesta sa creeze si sa dezvolte avere personala si nationala.

Democratia este accesibila numai oamenilor bogati. De exemplu, nici un sarac nu-si poate infiinta un post de televiziune ori un ziar, cu scopul de a-si exercita dreptul la libertatea cuvantului, nici un sarac nu poate infiinta un partid, pentru a-si exercita dreptul la libera asociere… Mai vreti si alte exemple? Cugetati profund si-mi veti da dreptate! Traim pe planeta invingatorilor. Cei care inving in plan economic si politico-militar impun legile de organizare a vietii sociale, se bucura de toate drepturile si traiesc viata din plin. Infrantii? Vae victis! Vai de cei infranti! Sa nu ajungem niciodata infranti, dragi cititori! Sa invingem mereu, incepand cu domeniul economic, domeniul hotarator pentru celelalte!

In aceste prime doua capitole, am vrut sa va transmit urmatoarele idei:

• Nu putem trai normal fara a poseda o anumita avere, un anumit nivel economic. Vreti sa traim bine? Sa facem avere! Cum? Cum vom invata din acest serial de arta succesului in domeniul economic, cum veti mai imagina si dumneavoastra si cum vom mai vedea si la alti intreprinzatori.
• Stiintele productive si economia constituie fundamentul vietii omenesti, personale si nationale. Din aceasta cauza, trebuie sa le acordam atentie maxima, parasind activitatile nerentabile, inutile sau nocive (mistica, suetele politice, distractii facile, betiile etc.).
• Romanii dispun de avutii naturale si create pentru a se imbogati in proportie de masa. Din pacate, in tara noastra n-au existat preocupari oficiale pentru instruirea populatiei in directia imbogatirii, ba, din contra, psihologia nationala, influentata de asiatici, ne indeamna la lene, saracie, necinste, pasivitate, dezangajare, deprimare, delasare. Vom invata sa invingem aceste influente asiatice, pentru a redeveni europeni intreprinzatori, harnici si instariti.
• Cel mai important factor creator de avere este capitalul uman format din oameni cu gradul lor de instruire teoretica si practica, cu deprinderile lor de a gandi si munci, cu informatiile economico-productive pe care le detin ori le culeg si le folosesc. Din nefericire, in acest sector al pregatirii capitalului uman, stam prost: stapanirile straine, mistica si ideologia socialista ne-au deformat, tinzand sa inabuse spiritul intreprinzator si harnic al romanilor. Acest serial este scris pentru a constitui un mic imbold in directia activismului, liberei initiative romanesti si imbogatirii romanilor. Vom transforma romanii interesati in cel mai stralucit capital uman, prin imbinarea inteligentei lor native cu spiritul de initiativa american, spiritul de ordine german, meticulozitatea in munca si spiritul de economie japonez. Se poate si o vom face!
• Pentru omul pregatit si cu ochii vesnic deschisi catre informatii economice, bogatia zace pretutindeni, in Romania si peste hotare. Trebuie numai sa intindem mainile, sa o culegem. Acesta este marele secret al imbogatirii descoperit de alti intreprinzatori pana acum. Sa culegem cu ambele maini! Sa nu risipim cu nici o mana!
• Bogatia se produce mai ales in domeniile in care concurenta firmelor straine, puternice din punct de vedere economic, este mai mica. Sa identificam aceste domenii si sa le abordam cu curaj! Vom invata impreuna cateva reguli pe aceasta tema.
• Adevaratul intreprinzator roman exploateaza exclusiv sursele morale si legale de castig.In aceasta directie, se manifesta sprijinul invizibil dar omniprezent si omnipotent al Divinitatii. Sa nu folosim surse ilegale si imorale de castig, deoarece, mai devreme sau mai tarziu, ne va lovi Dumnezeu, cu faliment, saracie, boli si necazuri! Cinstea in afaceri trebuie sa devina regula a intreprinzatorului roman. Cinstea ofera siguranta si stabilitate in afacerile fiecaruia, asigura imbogatirea majoritatii creatoare si muncitoare.

 

Sa ne imbogatim, oameni buni! Sa facem avere multa, pe cai legale si morale! Numai astfel vom trai omeneste.

Foarte probabil, multi cititi cu scepticism sau chiar cu iritare aceste indemnuri, deoarece credeti ca stiti tot si faceti tot ce trebuie pentru a produce avere, dar conditiile din societate va sunt potrivnice. Nu neg faptul ca traim intr-o societate imperfecta, in care liberul intreprinzator trebuie sa invinga zeci de obstacole pentru a castiga bine. Va atrag insa atentia ca negativismul, lipsa de incredere in fortele proprii si in ajutorul divin, contabilizarea greutatilor ce trebuie invinse si lipsa de speranta in victoria economica ne condamna la saracie perpetua.

Va rog sa-mi scuzati tonul cam patimas! El nu e generat de iritare, ci de refuzul meu de a accepta ca o natiune inteligenta, culta si cu variate posibilitati de creatie traieste atat de prost, incat o treime din ea se zbate sub limita saraciei absolute iar vreo doua milioane de romani cel putin pribegesc prin Lume, in cautarea unor posturi de slugi. De ce sa nu fim stapani in propria tara? De ce sa vina italieni, francezi, olandezi, unguri si austrieci, sau alte natii sa faca afaceri bune in Romania, in loc ca romanii sa se bucure de averea lor facuta aici in Romania, pentru ei si pentru natiune?

 

De ce sa nu fim stapani in propria tara?

 

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minte!

 

Daniel Serbanica,

Viitor om de succes si prosper impreuna cu dumneavoastra.