Ne intalnim in fiecare zi cu diversi amici, colaboratori, prieteni sau necunoscuti, alaturi de care ducem discutii vizand nenumarate subiecte. Uneori ne dam seama ca suntem ignorati si, subit, schimbam subiectul sau deturnam discutia sau, in situatii fericite, ne dam seama ca celeilalte persoane chiar ii pasa de noi si o retinem in minte ca o persoana extrem de placuta.

Dar cum reusim sa depistam aceste situatii in care interlocutorii ne trateaza diferit, ne asculta diferit si le pasa de noi? Putem cumva sa ii diferentiem de la bun inceput?

Si apoi, noi ne comportam bine pusi in aceleasi situatii fata de alte persoane?

 

Ascultarea este o arta, nepredata la scoala

La fel ca multe alte materii nepredate la scoala – cum ar fi arta succesului personal, pregatirea financiara timpurie, arta creerii relatiilor si altele – ascultarea este si acum asa cum a fost din totdeauna o unealta eficace in relationarea sociala, dar poate deveni si o capcana teribila pentru cei care nu stiu sa o foloseasca.

Vestea buna este ca ne putem educa sa schimbam modul in care ii ascultam pe ceilalti, insa pentru aceasta trebuie sa intelegem mai intai modul in care aceasta functioneaza si felurile diferite in care se poate manifesta.

 

Formele de ascultare

Sunt sase forme de ascultare: vom incepe sa le descoperim pornind de la cea mai ineficienta catre cea mai productiva. In literatura de specialitate sunt mentionate mai putine (maxim cinci), insa mergeti pe incredere: sunt cele sase de mai jos.

• Neascultarea: sau ignorarea vorbitorului. Este o forma pe care o remarcam ca fiind extrem de urata atunci cand se manifesta la o alta persoana in prezenta careia suntem. Evident, ascultatorului nu ii pasa nici de persoana care ii vorbeste si nici de subiectul discutat.  Si sa nu credeti ca vorbitorul chiar nu isi da seama ca este ignorat.

Ce ai putea face daca esti tu in situatia asta? Cu siguranta alternativa mult mai buna ar fi sa i se spuna vorbitorului ceva de genul:  “Stii, sunt foarte obosit/preocupat acum, asa incat hai sa amanam aceasta discutie pe mai tarziu cand voi fi mai disponibil.”

• Ascultarea prefacuta. Ascultatorul simuleaza ascultarea, prin diverse onomatopee: “da, da”, “hmmm”, “asa, asa”. Amintiti-va de cate ori chiar voi ati vorbit la telefon cu acea persoana care te plictiseste, dar pe care nu o poti intrerupe. Sau pe care uneori ai lasat-o pe speaker si ti-ai vazut de treaba, ascultand doar cu un sfert de ureche dupa tonalitatea intonatiei ca sa stii cand vine momentul sa arunci si tu un sunet.

Ce ai putea face daca esti tu in situatia asta? Poti opri sirul in doua feluri: poti face un telefon sa sune langa tine si sa te scuzi elegant “Imi pare rau, dar trebuie sa raspund acestui client important.” Sau poti spune “Ma cheama seful: ma vede ca vorbesc acum la telefon si cred ca o sa ma certe”. Este oricum o alternativa mai buna decat sa risti ca la un moment dat sa fii intrebat ceva din ce s-a discutat si sa nu stii nimic.

 

• Ascultarea selectiva: asculta doar fragmente. In rest gandurile sunt in alta parte. Fiecare avem probleme noastre de care nu ne putem disocia, asa incat daca interesul pe care il acordam discutiei nu este foarte mare, nici atentia nu va fi 100%. Cum s-ar spune “ne intra pe o ureche si ne iese pe cealalta”. De multe ori nici vorbitorul nu stie sa ne vorbeasca asa incat sa ne ridice interesul, deci cumva am putea crede ca este si vina lui. Sau nu?

Ce faci daca esti tu in situatia asta? Concentreaza-te! Omul din fata ta spune ceva ce te-ar putea interesa, chiar daca nu este un orator minunat. Poate chiar este ceva important!

 

• Asculta pentru a raspunde: este printre cele mai dese forme de ascultare, alaturi de cea selectiva. Este folosita de catre cei mai multi vanzatori si, evident, de cei mai multi agenti imobiliari. De fapt te folosesti de cele pe care le spune vorbitorul ca sa faci discutie despre ceva similar ce ti s-a intamplat si tie alta data. De pilda vorbitorul spune ca a avut o problema la scoala cu copilul lui, iar tu intervii imediat spunand ca intr-adevar si tie ti s-a intamplat acelasi lucru alta data, si chiar continui cu povestea ta. De fapt vorbele lui nu fac decat sa iti reaminteasca situatii din viata ta: tu de fapt incepi sa fii atent la tine si la istoria ta si il pierzi pe el.

Ce ai de facut acum? Taci! Daca tii la omul din fata ta, arata-i ca-ti pasa: lasa-l pe el sa vorbeasca si fii atent la ce i s-a intamplat LUI, nu tie.

 

• Ascultarea activa. Poate parea o forma buna, si chiar este in comparatie cu cele de mai sus. Esti deja atent la cel care vorbeste, iti ajustezi gesturile si reactiile dupa turnura convorbirii, recapitulezi daca nu ai inteles. Totusi aici iti concentrezi energia pe cuvintele rostite si nu pe persoana din fata ta. De fapt cauti sa il intelegi pentru “a sti de unde sa il apuci”, eventual in viitor. Este o forma in care totusi “judecam” persoana din fata noastra.

Ce ai putea face mai mult? Suprima-ti judecata! Citeste in continuare si ai sa intelegi ca se poate si mai mult. Treci la nivelul urmator, in care interlocutorul tau chiar se va bucura de fiecare data cand ii vei fi in preajma!

 

• Ascultarea empatica. De departe cea mai elevata forma a ascultarii. Reprezinta un mod de a asculta cu intentia de a intelege. Ascultarea empatica nu implica doar o atitudine aprobatoare: inseamna o intelegere cat mai deplina, foarte profunda atat la nivel intelectual, cat si la nivelul afectiv al interlocutorului. Asculti si iti pasa de el, doar de el! Fara sa il judeci.

Felul de ascultare empatica are si un efect terapeutic asupra vorbitorului, un efect vindecator: de cele mai multe ori celalalt nu dorea o solutie ci doar sa stie ca cineva, altcineva, il asculta si ii pasa.

Tactica esentiala a ascultarii empatica este sa reflecti continutul si sentimentele transmise de interlocutor, astfel incat acesta sa realizeze ca a fost perceput pe deplin.

 

Spre final, am sa mai punctez cateva lucruri care fac ascultarea sa fie de calitate.

–          Asculta tot, inainte sa raspunzi in vre-un fel;

–          Intelege sentimentele si starea emotionala a vorbitorului inainte sa ii judeci punctul de vedere;

–          Pastreaza dialogul;

–          Verifica daca ai inteles mesajul corect, sau reia detaliile;

–          Pastreaza contactul vizual;

–          Acorda multa atentie la intonatie, gesturi, poaitia corpului, expresia fetei;

–          Pune intrebari deschise si directe;

–          Nu intrerupe;

–          Retine ca niciunul dintre voi nu detine adevarul absolut.

Succes!