Archive

Posts Tagged ‘capital uman’

Folositi corect capitalul uman! (9)

Imaginatie si fantezie - Folositi spiritul inventiv al oamenilor

Imaginatie si fantezie - Folositi spiritul inventiv al oamenilor

Folositi corect capitalul uman! (9)

– ultima parte

 

Folositi spiritul inventiv al oamenilor!

 

 

Cea mai scumpa latura a capitalului uman este spiritul inventiv, spiritul purtator de nou, de creatii, inovatii si inventii originale, exploatabile in practica, pentru producerea de valori (bani, in primul rand).

Acest spirit are baza in pishicul nostru, in doua componente: imaginatia si inspiratia. Avand in vedere ca de aceste doua componente depind multe din succesele noastre, va propun sa le trecem in revista, tragand concluziile practice, aplicabile la domeniul nostru de activitate, libera initiativa.

Fantezia sau imaginatia  este un proces cognitiv de elaborare, nascocire, plasmuire, inventare sau imaginare a unor informatii, imagini si produse sau servicii noi, prin combinarea informatiilor, imaginilor si cunostintelor din creierul nostru, intr-o forma noua, originala. Acest proces este ajutat de inspiratie, care este operatia psihica de patrundere brusca in necunoscutul  viitor, de unde, prin iluminare, receptionam informatii relativ noi sau de noutate absoluta. La baza inspiratiei sta o constiinta superioara, cu doua laturi ale ei: preluarea unor informatii noi, necunoscute, din campul mental superior sau captarea unor informatii de noutate absoluta (emergente, geniale), se pare de la Divinitate.

Fiecare om isi foloseste imaginatia mai bine sau mai rau, mai rational sau mai emotional. De exemplu, auzim o stire politica la radio sau la televiziune si, daca este despre un lider simpatizat, o reproducem catre alte persoane mult inflorita in favoarea simpatizatului (am nascocit informatii pe care le-am adaugat la stirea auzita). Ati citit o poveste si  vreti s-o reproduceti copilului, insa constatati ca n-o reproduceti exact (nici nu se poate), ci interveniti cu fantezia dumneavoastra, modificand-o. Ca liberi intreprinzatori, suntem interesati sa nascocim servicii si produse noi, utile si vandabile, fapt pentru care va sugerez sa analizam putin fantezia :

  1.  Este un proces psihic de sondare a necunoscutului, o inscursiune in timpul viitor, cu scopul de a descoperi ceea ce nimeni n-a mai descoperit si inventat.
  2.  Acest proces psihic are la baza cultura generala, inteligenta si cultura de specialitate (informatii exacte din domeniul in care imaginam). Nici o persoana nu va putea imagina ceva realizabil, daca nu are informatii pe care sa le combine in diferite forme, apoi sa analizeze rezultatul prin prisma stiintelor, oprind numai pe cele care au o oarecare sansa de a fi aplicate in realitate. Fara stiinta de carte, nu poti inventa! Nimeni nu poate inventa ceva intr-un domeniu despre care nu cunoaste cel putin notiunile fundamentale. De exemplu, cum sa inventeze ceva in domeniul ciberneticii cineva care nu are elementare notiuni despre electronica, automatica etc? De regula, inventiile sunt facute de asii in domeniu, prin concentrarea laturii sentimentale  (pasiune pentru domeniu) si rationale  (cunostinte perfecte in domeniu).
  3.  Procesul imaginativ se desfasoara in mintea fiecarui om, indiferent de nivelul de cultura si inteligenta, insa nu cu aceeasi putere si cu aceleasi rezultate. Un taran imagineaza un mijloc simplu de a-si repara caruta, un elev inventeaza o noua metoda de copiere, un hot inventeaza noi metode de furt, un inginer inoveaza un aparat etc. Imaginatia este direct proportionala cu inteligenta, cultura generala si de specialitate si cu pasiunea pentru cunoastere, cercetare, descoperire. Cei mai inteligenti, mai culti si mai pasionati oameni vor inventa si vor descoperi mai multe.
  4.  Imaginatia este sustinuta de sentimente si interese, cum ar fi dorinta de a castiga bani din inventie, pasiunea pentru cunoastere, dorinta de glorie ori de a reduce confortul uman sau de a-i creste eficienta etc.
  5.  Puterea imaginatiei creatoare creste pe masura ce individul isi imbogateste cultura generala si de specialitate, capata experienta de viata si deprinderi de a imagina creator, cu scop pragmatic (util). Cei care imagineaza mistic n-au rezultate pragmatice, ci doar vise irealizabile.
  6.  In conditiile exploziei stiintifice, imaginatia devine o forta de productie foarte rentabila, fapt pentru care trebuie s-o cultivam si s-o dezvoltam la fiecare angajat.

 

Cum se dezvolta fantezia creatoare, producatoare de valori?

  1.  Prin stimularea dorintei de a sti cat mai multe. Cunostintele de cultura generala si profesionala formeaza baza de imaginare. In mod normal, crearea si dezvoltarea acestei baze trebuie sa inceapa in copilarie, din initiativa parintilor interesati ca pruncii lor sa reuseasca cat mai bine in viata. Dorinta de a cunoaste se stimuleaza  prin trezirea curiozitatii, intrebari ajutatoare si recompensarea copiilor care dovedesc silinta in cunoastere (la fel se procedeaza cu angajatii).
  2.  Prin directionarea imaginatiei catre domenii concrete (inventii tehnice, comerciale, agricole etc) si reprimarea tendintelor de imaginative sterile (mistice, reverii irealizabile). Invatati angajatii sa se intrebe mereu : Ce folosesc daca imaginez cutare chestie ? Cat castig ?
  3.  Prin imbogatirea continua a culturii generale si de specialitate cu cele mai noi informatii, din surse diferite : emisiuni stiintifice la radio si televiziune, presa de specialitate, literatura de specialitate, invatamant la locul de munca, internet etc. Am subliniat mereu ca fantezia depinde si de cultura generala, deoarece cultura de specialitate (profesionala) nu functioneaza fara un minim de cunostinte din domenii variate, pe de o parte, iar pe de alta parte, majoritatea inventiilor se fac pe terenul dintre stiinte diferite (deci, trebuie sa detinem cat mai multe informatii din cat mai multe domenii). In aceasta privinta, scriitorii ar trebui sa fie toba de cultura generala, deoarece opereaza prioritar cu fantezia.
  4.  Prin invatarea angajatilor sa caute metode de a-si usura munca, de a obtine eficienta sporita in activitate, de a castiga mai mult din inteligenta si cultura decat din bataturile in palme. Orice inventie utila a angajatilor trebuie sa fie incurajata si rasplatita cu bani. Mai  sigur mijloc de a deprinde angajatii sa gandeasca  imaginativ si creator nu cunosc.
  5.  Invatati angajatii sa nu gandeasca formalist, sa nu spuna niciodata numai pana aici se poate, asa spune cutare somitate, nivelul stiintei nu permite mai mult etc! Dumneavoastra si angajatii trebuie sa fiti realisti, sa va amintiti mereu faptul ca in nici un domeniu nu s-a ajuns la perfectiune, ca exista loc pentru inventii, inovatii si descoperiri. Fiecare generatie are limitele ei, dar le depaseste, deschizand drumuri noi, cu noi limite, pe care le vor depasi urmasii. In urma cu 150 de ani, majoritatea facilitatilor pe care astazi le consideram banale erau apreciate ca imposibilitati (lumina electrica, telefonul, avionul, calculatorul etc). Simpla comparatie dintre nivelul tehnic actual si cel din urma cu 150 de ani trebuie sa va mobilizeze in directia inventarii, inovarii, cercetarii si creatiei originale.
  6.  Capacitatea de inovare si inventare, implicit, imaginatia pe care se sprijina, se dezvolta pe masura ce facem primii pasi in inventica. Pofta de mancare vine mancand. Pe masura ce facem inventii, ni se deschide gustul  si perspectiva unor noi inventii. Inventiile se nasc din inventii. Cu cat inventezi mai mult, cu atat iti vin noi idei. Acest adevar este valabil in toate domeniile.
  7.   In fine, fantezia se poate dezvolta si prin sugestie-autosugestie. Puteti folosi o formula de genul : Posed un nivel de fantezie ridicat, cu care imaginez si proiectez bunuri si valori folositoare. Dar despre procedeele de sugestie si autosugestie va voi explica mecanismele in serialul care tocmai ce a inceput, adica “ Succesul se invata “ si despre regulile generale ale inventicii, prin aplicarea carora noi romanii putem castiga enorm vom discuta in alt serial, caruia nu-i voi scrie numele aici, serial special creat pentru succesul in afaceri.

 

Aici se termina acest mini-serial despre folosirea corecta a capitalului uman in afacerile noastre.  Sper sa va fie de folos asa cum imi va fi si mie din toamna acestui an cand imi voi deschide a doua mea afacere.

 

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minti!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (8)

Trasarea sarcinilor angajatilor: cum se dau ordinele

Trasarea sarcinilor angajatilor

Conduceti stiintific angajatii!

 

PARTEA C.

 

12.  In actul de conducere, patronul trebuie sa dea ordine (sa traseze sarcini) angajatilor iar acestia trebuie sa le execute (indeplineasca) rapid, la termenul fixat, de calitatea ceruta, informand patronul de rezultatele aplicarii lor. Am observant o reticenta semantica, atat la patroni cat si la angajati, in sensul ca prefera  sa foloseasca termenii sarcina si indeplinire, in loc de ordin si executare (imprumutate din limbajul cazon). Intre termenii mentionati nu e nici o deosebire (persoanele care ridica aceasta problema sunt formaliste).

 

“Cum dati ordinele?”

Cum urmariti executarea lor? Cum va asigurati ca vor fi executate intocmai si la timp? Cum determinati angajatii sa raporteze (informeze) de executarea lor si despre rezultatele obtinute? Iata cateva reguli, in parte inspirate din domeniul militar, care ca asigura eficienta de conducere:

  1. Ordinul trebuie sa fie scurt, clar si precis, incat sa fie receptionat corect de angajat. Pentru fiecare angajat, se foloseste limbajul pe care il intelege si care i se potriveste. Nu folositi acelasi limbaj pentru a trasa sarcini unui doctor in stiinte si unei femei de serviciu, nu?
  2. Ordinul nu trebuie sa fie interpretabil, cu posibilitati de a fi inteles altfel decat ati intentionat. In vederea prevenirii intelegerii gresite a sarcinii, puneti angajatul sa-si noteze ordinul, sa va explice cum l-a inteles si ce intentioneaza sa faca pentru a-l indeplini! In primele luni de munca cu angajatii, veti constata ca majoritatea inteleg gresit ordinele, au alte pareri decat dumneavoastra despre modul de executie, nu stiu sa le execute etc. Nu disperati! Invatati cu rabdare fiecare subordonat direct sa execute sarcinile cum vreti dumneavoastra! La randul lor, ei vor invata angajatii din ierarhiile inferioare, omogenizand perceptia si executarea sarcinilor.
  3. Lasati angajatilor suficienta libertate de decizie asupra modului de executare a sarcinilor! S-ar putea ca metodele lor sa fie mai eficiente decat cele stiute sau imaginate de dumneavoastra. Nu uitati, insa, sa analizati cu ei modul de executie inainte de a trece la treaba! Daca au apucat sa greseasca, cu aprobarea dumneavoastra, nu mai puteti decat sa ridicati din umeri. Stiti de ce Nastratin Hogea batea copiii cand le inmana ulciorul sa aduca apa? Pentru a-i face vigilenti. Daca ii bat dupa ce au spart ulciorul, ce mai folosesc?
  4. Pentru rezolvarea sarcinilor dificile, antrenati orgoliul de profesionist al fiecarui angajat implicat, prin formule de tipul ”Esti singurul in stare sa rezolvi aceasta problema, Altii mai buni decat voi nu exista. etc.”. Oamenii sugestionati prin apelare la orgoliu vor da tot ce au mai bun in ei.
  5. In perioada socialista, se spunea ca la sef intri Kunta Kinte si iesi Toby, cu aluzie la un film american, in care un sclav negru, foarte demn, a fost determinat de stapan, prin violenta, sa accepte botezul crestin, cu numele de Toby. Trebuie sa fiti constienti ca nu sunteti stapan de sclavi, ci patron, adica lider al unor angajati pe baza de contract, oameni liberi, cu personalitati puternice (doar nu adunati toti molaii?!). Ca atare, constientizati faptul ca nu puteti avea mereu dreptate si acceptati solutiile pozitive, favorabile si rentabile, avansate de angajati chiar daca sunt contrarii celor gandite de dumneavoastra! Aceasta inseamna exploatarea stiintifica a capitalului uman. Doar n-ati angajat numai trupurile si partea din creier destinata executiei si rostirii unor Da, patroane! Ai dreptate, patroane! etc. Interesul economic va preseaza sa nu cadeti prada orgoliului si sa acceptati solutiile economice rentabile, din partea oricarui angajat. Stiinta conducerii va mai recomanda sa rasplatiti angajatii care ofera solutii rentabile, cu laude, avansari si bani, incat sa determinati majoritatea angajatilor sa caute solutii de eficientizare a muncii, prevenire a rutinei si conservatorismului (cei mai mari dusmani ai liberei initiative).
  6. Daca stiti sigur ca solutia dumneavoastra e mai buna, dar ca angajatul este orgolios si are o alta solutie, folositi sugestia si manipularea pentru a-i impune solutia dumneavoastra!  Desigur, i-o puteti impune si brutal, prin ordin, insa veti demobiliza angajatul si nu-l veti invata sa gandeasca creator. Cum se procedeaza pentru a-i trasa angajatului o sarcina neplacuta ori cu alta rezolvare decat cea gandita de el? Discutati cu el, il faceti sa rationeze asupra rezolvarii problemei si, pe nesimtite, aduceti in discutie si varianta dumneavoastra. Il lasati s-o analizeze ca si cum ar fi propria parere, il aprobati si completati, apoi decideti ca ”parerea lui” este cea mai buna si-i trasati sarcina s-o aplice! Care persoana refuza sa-si aplice propriile pareri?

13.  Evitati cat puteti mai mult sedintele si discutiile colective prelungite! Ele sunt mari consumatoare de timp si energie, dar nu asigura decat rareori rezolvarea problemelor. In timpul sedintelor, majoritatea angajatilor gandesc la ale lor, in timp ce patronul sau alta persoana vorbeste. Invatati angajatii sa vorbeasca scurt, clar si la obiect, incat sa rezolvati rapid problema care a impus sedinta! In locul sedintelor colective, folositi brain-storming-ul cu grupuri mici de specialisti, care sa descopere solutiile prin discutii pe tema fixata! E mai sigur si mai rentabil.

14.  Nu va mintiti niciodata angajatii, in nici o situatie, cu exceptia omisiunii de a-i informa cu probleme secrete, de competenta exclusiva a patronului (poate si a unor persoane din colectivul de conducere)! De indata ce un angajat va descoperi ca a fost indus in eroare, vor afla toti de ”crima” savarsita de patron iar reactiile vor fi dintre cele mai neplacute: greve, proteste, pierdera prestigiului si autoritatii etc. Aveti insa dreptul si obligatia de a nu informa toti angajatii sau niciunul cu privire la secretele firmei (care va apartin in exclusivitate). De ce acest sfat? Deoarece concurenta doreste sa stie in permanenta situatia si evolutia afacerilor dumneavoastra, cu scopul de a va invinge. In al doilea rand, pastrati secretele deoarece fiecare om are un pret, lucru stiut de persoanele care lucreaza in spionaj economic. De ce sa tentati dumneavoastra un angajat bun, caruia ii confiati secretele transformabile in sume mari de bani? Nu e cazul sa tentati nici sotia, nici amanta, nici o alta persoana. Secretul cunoscut de doua persoane devine stire publica! Asta o stiu de la un fost ofiter de informatii.

15.  Creati la locul de munca al angajatilor o ambianta placuta, de natura sa-i sugestioneze pozitiv, cu scopul de a le creste eficienta muncii! Doar n-ati crezut ca va cer sa va leganati angajatii pe gratis? Omul care munceste in conditii bune are randament mai mare iar cel care beneficiaza de randamentul capitalului uman sunteti dumneavoastra. Alaturi de ambianta, creati, dezvoltati si intretineti o atmosfera destinsa de lucru, in care comunicarea pe verticala (ierarhica) si orizontala (de colaborare) functioneaza perfect, in care barfele si suetele sunt excluse, in care suspiciunea, linguseala si periutele nu au ce cauta!

16.  Folositi cu pricepere recompensele materiale, cu scopul de a motiva cat mai bine angajatii! Recompensa trebuie sa fie proportionala cu valoarea produsa de angajat si sa se acorde de indata ce aceasta s-a materializat (a fost fructificata), in asa fel incat sa fie resimtita ca o plata suplimentara particulara. Obiceiul unor patroni de a acorda recompense de sarbatori fiecarui angajat, indiferent de contributia la bunul mers al afacerilor, nu prea se potriveste cu notiunea de motivatie, nici cu cea de recompensa. Prin recompensa, stimulam numai persoana care efectiv a iesit in relief cu o solutie, cu o activitate care a adus firmei avantaje materiale si morale (acestea din urma se transforma in avantaje materiale, cu timpul).

17.  Foarte putini patroni isi verifica angajatii inainte ca acestia sa produca pagube, sa fure, sa insele ori sa svarseasca alte fapte in detrimentul firmei. Nu e mai bine sa-i verificati inainte de a descoperi intamplator sau prea tarziu pentru a mai preveni pagubele? Un patron inteligent isi verifica periodic angajatii asupra competentei, comportamentului si faptelor savarsite, cu scopul de a stabili daca sunt sau nu corespunzatori in functie, daca sunt sau nu cinstiti si loiali, daca isi indeplinesc corect si complet sarcinile de serviciu, daca gestioneaza corect banii si alte valori etc. Am tras un semnal de alarma rezultat din experientele amare ale unor patroni (destul de multi) pagubiti de angajati.

18.  Inca din ziua angajarii, fiecare nou venit trebuie sa stie exact ce se asteapta de la el, sa cunoasca si sa-si insuseasca fisa postului (instrument de prezentare a sarcinilor zilnice si periodice, care ii creeaza angajatului cadrul de munca). Psihologia va recomanda ca, de la bun inceput, inainte ca persoana sa semneze contractul de angajare, sa-i prezentati sarcini mai multe si mai grele decat va indeplini efectiv, pentru a-l obisnui cu ideea pragului de sus. Cand, in munca efectiva, angajatul va intalni sarcini mai usoare decat cele pentru care s-a pregatit, va lucra cu placere si usurinta, indeplinindu-le corect si bucurandu-se ca nu sunt atat de grele. In baza ofertei de munca initiale, la nevoie, putem angrena angajatul cu sarcini mai grele decat cele indeplinite zilnic, apeland la pragul de sus. Ca urmare a aplicarii acestui procedeu, angajatul nu va avea nimic de comentat (a semnat de la bun inceput pentru sarcinile cele mai grele posibile).

19.  Nu permiteti nici un fel de depasire a barierei invizibile dintre patron si angajat, de familiarisme si bateri pe burta, caci v-ati pierde autoritatea de patron! Apropierea de angajati nu inseamna ca sunteti egalul lor, ci un prieten intelept. Va dau acest sfat rezultat din practica, deoarece destui patroni au pagubit material din cauza relatiilor neprincipiale cu angajatii si angajatele. Pastrati distanta necesara!

20.  Nu sacrificati niciodata angajatii competenti, devotati si cinstiti, caci veti regreta! Un patron inteligent este constient de faptul ca, singur, n-ar putea castiga ca intr-o firma cu 10-15 oameni, ca o mare parte din castigul sau isi are sursa in supramunca angajatilor. Din aceasta cauza, trebuie sa acordam maxim de atentie ”gainii cu oua de aur”, adica angajatilor care contribuie efectiv prin munca lor, la producerea profitului. Restructurarea si restrangerea activitatii din socialism era simpla: pile, relatii, ochi frumosi, interese de partid etc., incat, la un moment dat personalul administrativ (birocratic) ajungea mai numeros decat personalul productiv (avea statul de unde sa plateasca armate de functionari). Ca patron, nu va permiteti sa sacrificati nici un producator de venit in favoarea unui birocrat, deoarece va produceti o paguba. Totusi, destui patroni cu mentalitati socialiste continua sa aprecieze utilitatea angajatilor dupa gradul de rudenie, simpatii personale, etc. Asa se face ca in intreprinderile private mai gasim functionari cu metehne, vanzatoare tafnoase sau incorecte, angajati care nu respecta termenele si standardele de calitate etc. Desigur, concurenta ii va matura, caci se dezvolta pe zi ce trece.

 

Sfarsitul capitolului ”Conduceti stiintific angajatii” si a partii a opta!

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minte!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (7)

In relatia cu angajatii, folositi cu pricepere critica!

Critica nu place nimanui. Ea poate repara, dar poate si strica foarte mult.

Conduceti stiintific angajatii!

 

PARTEA B.

 8.  In relatia cu angajatii, folositi cu pricepere critica! Oamenii nu sunt usi de biserica, au si destule trasaturi negative de personalitate, fac si destule greseli. Unii chiar persevereaza pe drumul prost, astfel ca trebuie sa luati masuri disciplinare impotriva lor. Cea mai cunoscuta pedeapsa este critica, adica o atentionare a individului care a gresit, in forme variate, potrivite cu gravitatea faptei si cu personalitatea faptuitorului. Aceasta este foarte important: critica sa tina cont de gravitatea faptei si de personalitatea faptuitorului. Nu putem critica la fel de aspru  un angajat cu o fire sensibila, care a gresit usor, pentru prima data si un recidivist care savarseste abateri grave, in mod repetat si are “ soriciul gros “, insensibil la critica simpla (il doare in cot de parerea noastra).

Critica nu place nimanui. Ea poate repara, dar poate si strica foarte mult, fapt pentru care, alaturi de cele doua criterii enuntate mai sus (gravitatea faptei si personalitatea faptuitorului), va rog sa luati aminte la urmatoarele metode de manipulare abila a celor care au gresit:

a. Fiecare om are eul sau, orgoliul sau, care se cere a fi protejat intr-un fel. Evitati sa raniti prin critica orgoliile angajatilor, deoarece veti obtine efecte negative: sentimente de ura, dorinte de razbunare, incercari ale angajatilor de a va minti ori de a da vina pe alte persoane, justificari si discutii inutile, consumatoare de timp si nervi!

b. Critica insotita de lauda este o pilula care vindeca mai bine decat simpla critica. Metoda a fost imprumutata de psihologie din farmacie si medicina. In productia de medicamente, pilulele foarte amare se drajefiaza, adica se acopera cu un strat subtire de substante dulci, astfel incat pacientii le iau fara efort, chiar cu placere. Psihologii au preluat idea, propunandu-si sa imbrace in forme atractive, placute pacientilor lor (oamenii, nu neaparat bolnavi, ci nestiutori, derutati) toate informatiile care nu plac, nu atrag, sunt respinse etc. A rezultat o metoda de manipulare cu sens pozitiv, in care oferim interlocutorilor cam ce-ar  vrea sa auda si sa stie, impreuna cu ideile pe care dorim noi sa le introducem in creierele lor.

In cazul analizat, critica insotita de lauda mentine relatia pozitiva dintre patron si angajat, nu-l sperie pe angajat ca a pierdut stima si simpatia “stapanului“, dar il atentioneaza ca a gresit, ca poate pierde aceasta simpatie, daca nu-si repara greseala. Formula cea mai potrivita este o discutie aparent intamplatoare, in care angajatul sa fie atras in dialog pe un ton normal. Daca am organiza o discutie special pentru a-l critica cu ton aspru, ridicat sau nervos, am gresi, caci omul tras la raspundere se strange ca un arici, gata sa intepe si sa se apere. In cadrul discutiei  “intamplatoare”, ii spunem omului ca suntem multumiti de el, il apreciem si-l consideram un angajat de nadejde , apoi il rugam sa-si repare greseala pe care o apreciem ca pe o scapare, o intamplare netipica, o eroare etc.”Sunt multumit de activitatea dumneavoastra, insa in treaba cutare n-ati dat tot ce puteati da, astfel ca vom pagubi amandoi, daca nu o reparati “, este formula prin care nu  indepartam angajatul, nu declansam discutii inutile, nu determinam explicatii, minciuni, scuze etc. Incercati formula!

c. Critica insotita de autocritica coalizeaza angajatul si patronul pentru depasirea situatiei negative si indepartarea efectelor negative ale greselii. Ea consta in recunoastere deschisa a patronului ca o parte din vina pentru esec (greseala) ii apartine, deoarece n-a trasat bine sarcina, n-a facut control la timp, n-a intervenit mai devreme etc. Cel criticat nu poate nega nimic, nu poate apela la fuga de raspunderea colectiva (el plus patronul), astfel ca va intelege ca a gresit si trebuie sa puna osul la treaba pentru a repara paguba (greseala). In momentul criticii, patronul analizeaza impreuna cu “pacatosul“ schema de actiune pentru repararea greselii, isi impart sarcinile si raspunderile etc. Nu vi se pare ca metoda este net superioara crizelor de nervi pe care le fac multi patroni, indepartand si mai mult angajatii? Ce rezulta din criza de nervi? O stare de nervozitate generala in firma, demobilizarea angajatilor prin sugestie negativa (frica, nervozitate, indignare etc). Stapaniti-va nervii, lucrati omeneste cu angajatii si veti castiga mult mai mult! Nu va permiteti sa cheltuiti capitalul uman pentru crize de isterie, neproducatoare de valori traductibile in bani. Scopul final al activitatii firmei este castigul material (banii), nu descarcarea sau usurarea nervoasa a unuia sau altuia. Cu acest scop bine infipt in creier, nu veti scapa haturile din mana niciodata.

d. Critica mascata sau indirecta se adreseaza persoanelor foarte sensibile, pe care o critica aspra si directa le-ar demobiliza, le-ar bloca psihic si le-ar scadea eficienta in munca. Metoda este inspirata din proverbul “Bate saua, sa priceapa iapa!“. Acest tip de critica cere multa fantezie din partea patronului, mult umor, multa intelepciune si multa stapanire de sine. Cel mai adesea, ea se aplica prin glume, prin aluzii indirecte, prin expresii care nu jignesc, dar sunt suficient de clare, incat sa fie receptionate perfect de catre “pacatos“. De exemplu, constatati ca acesta a intarziat la serviciu si, in loc sa-i faceti morala traditionala, sa iasa scantei, ii aruncati ceva de felul : “Maine, sa ma astepti si pe mine, sa intarziem impreuna! Cald si bine in pijamaua nevestei, nu-ti mai vine sa pleci la serviciu, nu? Iar mi-a luat-o ceasul inainte, ca doar n-ati intarziat la serviciu !” etc.

9.  Ajutati concret si diferentiat angajatii aflati in situatii grele sau disperate! Viata nu cuprinde numai evenimente pozitive, astfel ca oricare dintre angajati poate ajunge intr-o situatie neplacuta, in care are nevoie de niste bani, de cateva zile libere, de un sfat, de o recomandare, de o interventie la un organ de stat sau la o personalitate care va este accesibila. Nu ezitati nici o clipa sa sariti in ajutorul angajatului dumneavoastra, nu pentru ca ati fi un bun samaritean, ci pentru ca el este capitalul uman din dotarea dumneavoastra, aflat in pericol de degradare! Desigur, si sentimentele omenesti isi spun cuvantul, adica omenia din dumneavoastra va indeamna sa-l ajutati. Eu, insa, v-am subliniat interesul economic din ecuatie, pentru a fi sigur ca veti reactiona normal, ca nu veti refuza o mana de ajutor unui om necajit.

 Binele facut nu se masoara in volum, ci in oportunitate. Din aceasta cauza, tinem minte toate persoanele care ne-au ajutat la greu, chiar cu maruntisuri (un sfat, un mic imprumut etc.), dar nu memoram marile cadouri primate in momente normale. Ca atare, faceti angajatului binele in mod oportun, atunci cand are nevoie de el si va va tine minte toata viata, recompensandu-va cu devotament! Un fleac de bine refuzat in momentul greu nu este uitat niciodata, deoarece omul in necaz, cuprins de emotie, percepe acel bine ca pe colacul sau de salvare. Din contra, un bine cat de mic, facut la necaz, este perceput ca marele bine, primit de la marele om, de la singurul care i-a sarit in ajutor. Ati inteles exact cum trebuie sa procedati?

10.  Nu dati vina pe angajati pentru esecurile dumneavoastra sau ale firmei, deoarece aceasta este o dovada de slabiciune si de caracter prost format! Cine are painea si cutitul (dreptul la decizie), primeste partea leului din beneficii, dar si din esecuri. Socialismul a creat cei mai perversi sefi, care isi insuseau rezultatele pozitive ale subalternilor, semnand lucrari intocmite de acestia, dar aruncau intreaga vina pentru esecuri in spatele subordonatilor, in baza  regulii “Seful nu greseste niciodata !” Ca patron, nu mai puteti actiona astfel, deoarece v-ati pierde autoritatea, stima si simpatia angajatilor, ati scadea puterea capitalului uman din subordine. Daca ati inregistrat esecuri personale, nici nu e cazul ca angajatii sa le afle, deoarece nu va fac nici un serviciu. Prin exceptie, le pot afla angajatii fideli si competenti, pe care va bazati pentru a va scoate din necaz.

Daca esecul cade in sarcina intregii firme, e normal sa-l dezbateti cu angajatii, cu scopul de a gasi cele mai potrivite solutii de remediere. In acest scop, trebuie sa actionati calm si detasat, pastrand controlul asupra mintilor care vi s-au incredintat. Nu speriati angajatii prin exagerarea dimensiunilor esecului (cum fac multi patroni), deoarece ii veti demobiliza! Nu dati vina pe colectiv pentru esec, deoarece nu reprezinta adevarul si, prin invinovatire, indepartati persoanele corecte! Daca exista un vinovat, pedepsiti-l pe masura faptei (inclusiv cu excluderea din firma), dar nu faceti din judecata si pedeapsa scopul final al convocarii colectivului! Scopul final trebuie sa fie, in toate cazurile limitarea si recuperarea prejudiciilor materiale si morale produse prin greseala sau esec! Aceasta inseamna pragmatism, nu vanatoarea de vrajitoare si tragerea in teapa a vinovatilor. Recuperarea pagubelor e scopul, nu uitati!

Asumarea unei parti de vina de catre patron dezvolta credinta angajatilor ca patronul e un om cinstit, realist si drept in judecati, astfel ca veti fi sustinut in activitatea de limitare a prejudiciului si de recuperarea a pagubelor. Folositi inteligenta colectivului pentru a gasi cele mai sigure solutii pentru atingerea scopului propus (enuntat mai sus)! Oricum, ei sunt mai putin tulburati decat dumneavoastra, deoarece n-au pagubit direct, nu se asteapta sa sufere pe plan financiar. Nu faceti greseala de a retine pagubele din salariile nevinovatilor, caci veti pierde si capitalul uman! Pagubele se recupereaza prin munca bine organizata, chiar cu munca suplimentara, la care puteti angrena angajatii, prin apelarea la sentimentul de coeziune si raspundere solidara!

11.  In alineatul precedent, am abordat problema pedepsirii unui angajat. E normal sau nu sa-l pedepsim? Cum ii aplicam pedeapsa? Cat de intinsa poate fi aceasta?

 

Regulile de stabilire, gradare si aplicare a pedepselor sunt urmatoarele:

a.  Nu aplicati pedepse interzise de Codul Muncii si legile romane! Nu aveti dreptul de a pedepsi o incalcare de lege cu o alta incalcare de lege.

b.  Gradati pedeapsa functie de gravitatea faptei savarsite, de pagube si de personalitatea faptuitorului, incat sa aiba rol educativ, nu sa va stirbeasca autoritatea si sa trezeasca resentimente la adresa dumneavoastra!

c.  In cazul savarsirii de infractiuni prevazute si pedepsite de legile romane (penale, civile, comerciale etc.), nu ezitati o clipa, nu acoperiti vinovatii, caci veti deveni partasi! Sesizati de indata organele de urmarire penala sau depuneti imediat plangere si cerere de recuperare prejudicii! Orice intelegere dintre patron si infractori scade autoritatea si disciplina, arunca patronul in tabara infractorilor.

d.  Nu iertati niciodata faptele grave si savarsite cu intentie, care dovedesc rautate si perversitate din partea faptuitorului! Eliminati din firma astfel de indivizi, sa nu-I molipseasca si pe altii!

e.  Inainte de a aplica o pedeapsa, verificati cu atentie faptele si responsabilitatile, pentru a nu lovi in nevinovati! Un nevinovat lovit pe nedrept poate deveni foarte periculos, incat sa va urmareasca ca o umbra, intreaga viata.

f.  Nu pastrati pentru nimic in lume in firma mincinosi, deoarece dezinformarea produce pagube in afaceri, pe de o parte iar pe de alta parte, cine minte va ajunge sa fure, cu siguranta! Nu pastrati negativisti, certareti, nervosi, violenti si chiulangii, deoarece va vor distruge colectivul de munca!

g.  Nu aplicati pedeapsa sub imperiul nervilor, deoarece nu va fi gradata suficient! Calmati-va, analizati exact cat merita “pacatosul” si aplicati-I exact! Nu intarziati in aplicarea pedepsei, deoarece n-ar mai produce efect educativ si s-ar putea ca, intre timp, individul sa va produca noi pagube!

h.  Nu aplicati pedepse dezonorante, care afecteaza orgoliul si personalitatea angajatilor sensibili, caci veti produce mai mult rau decat bine (ii demobilizati si-i inraiti impotriva dumneavoastra)! Faptasul trebuie sa inteleaga ca nu aveti nimic impotriva lui, ca nu-i purtati pica, insa ii aplicati pedeapsa meritata pentru fapta rea. In situatii deosebite, in care faptuitorul e o persoana sensibila, de care aveti nevoie in continuare, aplicati pedeapsa intre patru ochi, in scop de a-i salva eul, orgoliul! Aceasta este o exceptie de la regula potrivit careia pedeapsa se aplica public, in fata colectivului de munca, sa fie pilda si atentionare pentru toti!

 

Sfarsitul partii a saptea!

 

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minte!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (6)

Folositi corect capitalul uman

Arta conducerii oamenilor este o stiinta distincta

Conduceti stiintific angajatii!

 

PARTEA A.

 

Arta conducerii oamenilor a devenit, in ultimul secol, o stiinta distincta, in care s-au pregatit milioane de oameni, in stiluri diferite, functie de scoala frecventata (arta conducerii, stiinta conducerii, management etc. ). Primul lucru pe care trebuie sa-l stiti este faptul ca din coada de caine nu se face sita de matase. Daca o persoana nu poseda talent nativ cel putin mediocru pentru conducere, cu mare greutate va invata ceva folositor. In stiinta se face deosebire neta intre liderul natural, inzestrat cu talent, eventual dezvoltat empiric, care focalizeaza instinctiv sperantele si increderea colectivului si liderul de investitura, numit sau ales in functie fara a poseda talent nativ. Ideal ar fi ca liderul sa se recruteze numai dintre cei naturali, apoi sa fie supus unei pregatiri speciale. In aceasta situatie, intreaga societate ar trai mai bine (ar disparea pagubele produse de lideri incompetenti, corupti, iresponsabili, inactivi, lipsiti de talent).

Ca liberi intreprinzatori, nu avem incotro: invatam sa conducem angajatii sau cautam o afacere in care trebuie sa lucram singuri ori ne intoarcem in pozitia de subalterni (angajat) avuta inainte de privatizare. Nu e nici o rusine. Decat patron prost si pagubos, mai bine un angajat bun, bine platit. Nu oricine poate conduce o firma privata, nesubventionata de nimeni, in care se traieste din rezultate concrete si comensurabile, nu din vorbarie, zile prezente la serviciu, rang, grad sau functie. In libera initiativa, se vede cine este omul si ce poate face.

Stilul de conducere cuprinde multe variante, dintre care mai cunoscute sunt:

a.  Stilul paternal, specific capitalismului timpuriu, in care patronul de firma mica (meserias, de regula), se comporta ca un pater familiae cu angajatii, in majoritate rude sau amici, copii de amici etc. Acest stil se mai practica de micii meseriasi particulari care isi instruiesc ucenici pe cont propriu, la locul de munca. Nu este un stil recomandat pentru o firma moderna.

b.  Stilul autoritar, imprumutat din viata cazona, in care patronul nu este un specialist in domeniul de afaceri, ci un simplu vataf deservit de specialisti, la cheremul carora se afla permanent. El se ocupa numai de partea administrativa, disciplina, relatii etc. , capatand cu timpul unele cunostinte de specialitate in afacerea pe care a pornit-o exclusiv prin cumpararea inteligentei altora (folosesc notiunea de inteligenta cu sensul englezesc, de informatii, cultura). Acest stil se practica destul de des, inclusiv la noi in tara, insa are o mare hiba: patronul depinde in mare masura de angajatii specialisti, astfel ca poate fi ruinat de catre acestia  au fost deja destule cazuri).

c.  In fine, stilul stiintific, bazat pe competenta profesionala si manageriala, in care patronul este specialist in domeniul de afacere abordat, chiar daca nu cel mai bun si a capatat notiuni generale despre arta conducerii, din manuale si carti de popularizare stiintifica. Este cel mai eficient si mai sigur stil, fapt pentru care recomand sa nu va lansati in afaceri in domenii total necunoscute, caci ati risca toti banii dumneavoastra. Daca va place totusi un domeniu anume, puteti sa va angajati pentru catva timp la un patron, sau la o firma de prestigiu, sa “furati” meseria, apoi sa incepeti afacerea proprie cu un grad de siguranta ridicat. Desigur, daca aveti suficienti bani de riscat, puteti invata teoretic domeniul de abordat in afacere, puteti angaja un specialist care sa va invete din mers, puteti conta pe calitatea dumneavoastra de a va orienta cu repeziciune si a invata din zbor etc. Principalul este sa nu fiti strain de domeniu, sa nu va aventurati pe un teren in care nu sunteti sigur pe picioarele proprii.

Pentru patronii de la alineatul c., am sintetizat unele reguli de conducere a angajatilor, dupa cum urmeaza :

1.  Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Oamenii au multe gusturi si sensibilitati comune. Nu aplicati pe pielea angajatilor ceea ce nu v-a placut la fostul dumneavoastra patron sau conducator, caci ei vor reactiona la fel ca dumneavoastra (va vor replica dur, ruinandu-va autoritatea si disciplina) ! Ramane de vazut cati patroni vor rezista tentatiei de a copia exact modelul de patron al dracului, care nu le-a placut cand erau angajati. Ciudata reactie, dar foarte des intalnita! Multi patroni fac exact ce facea patronul care nu le-a placut, dovedind ca nu sunt cu nimic mai buni decat el, ca n-au invatat sa conduca oamenii cu metode moderne.

2.  Nu loviti in calul care trage, nu incarcati cu noi sarcini pe cei mai harnici, mai responsabili si mai devotati, desi aceasta masura va scapa de griji, de niste eforturi si riscuri ! Toti patronii stiu aceasta regula, insa foarte putini o respecta. Din aceasta cauza, sarcinile firmei nu sunt impartite in mod echitabil. Unii muncesc prea mult, altii se prefac ca muncesc, pentru a-si justifica salariul. Patronul care plateste oameni din a doua categorie nu-si cunoaste interesele ori face un compromis moral cu angajatii chiulangii (ele sunt rude sau prieteni, sunt “obligatii” fata de functionari publici etc.) . In mod normal ar trebui sa-i schimbe cu oameni devotati, harnici, responsabili si competenti sau, cel putin, sa recompenseze “caii care trag” cu salarii mult mai mari si alte avantaje materiale (care om nu-si doreste mai multi bani ?).

3.  Ascultati parerile angajatilor mai bine pregatiti decat dumneavoastra! Adunati-i periodic pentru brainstorming, cu scopul de a obtine maxim de eficienta din inteligenta si competenta lor! Invatati pe furate de la angajati, dar nu va sfiiti sa invatati si direct, recunoscandu-va ignoranta in anumite probleme! Recunoasterea ignorantei nu va scade autoritatea, in timp ce ascunderea ei, prin decizii lipsite de baza informativa, v-o ruineaza sigur. Desigur, ideal ar fi ca dumneavoastra sa fiti specialistul numarul unu din firma, care sa poata zice oricand Faceti ca mine! Va invat, apoi vreau sa vad ca faceti numai cum v-am aratat. Acest stil de conducere, in care seful (patronul) e model de profesionist, intalnit mai ales in Armata si servicii secrete, da cele mai bune rezultate si asigura autoritatea maxima (reala). Desigur, daca sunteti intr-o astfel de pozitie, nu trebuie sa va substituiti angajatilor, sa munciti in locul lor, neglijandu-va sarcinile de patron. Le aratati cum se face treaba, ii indemnati sa copieze modelul, apoi verificati cum au inteles si cum aplica invataturile, dar nu mai mult. Nu munciti pentru angajati, nu duceti in spate angajati care nu-si justifica salariile !

4.  In momentul in care trasati angajatilor sarcini noi, din categoria celor pe care nu le-au mai intalnit, nici nu le-au mai executat, demonstrati cu rabdare fiecare operatie in parte, incat ei sa inteleaga ce au de facut! Raspundeti la intrebarile lor, apoi testati-i daca au acceptat solutia impusa de dumneavoastra! Dati ordine clare, precise, concise, in limbaj  simplu si corect! Asigurati-va ca au inteles corect ordinul (complet si exact) ! Nu dati ordine ambigue, interpretabile sau care arunca raspunderea de conducator pe umerii angajatilor, de tipul Descuracati-va cum puteti! Nu ma intereseaza cum faceti, sa iasa cutare rezultat! Angrenati cu  sarcini clare, concrete si realizabile fiecare angajat, incat sa-si justifice salariul, dar si pentru a-l putea controla cu privire la modul cum le-a indeplinit! In firma in care impartirea sarcinilor nu e clara, se produc cele mai mari incurcaturi, fuga de raspundere, pagube si alte fenomene negative.

5.  Dezvoltati sentimentele pozitive ale angajatilor la adresa persoanei dumneavoastra ! De ce aceasta recomandare? Nu e suficient sa cointeresam material angajatii, asa cum am vazut intr-un paragraf anterior? Nu e suficient sa le dezvoltam atasamentul fata de firma si mandria de a lucra la o firma de prestigiu? Nu, nu e suficient. In primul rand , angajatii dumneavoastra sunt romani, adica persoane cunoscute prin caldura afectiva, prin sentimentalism. Aceasta nu e rau deloc, deoarece un om perfect prezinta un echilibru perfect intre ratiune si sentimente, intre rational si afectiv. Ratiune au si calculatoarele, dar nu sunt oameni. Lipsa de sentimente (raceala afectiva) este periculoasa,este un semn sigur a unor afectiuni psihice. In al doilea rand, lucrati in Romania, tara in care, prin educatie si traditii, sunt divinizati conducatorii in carne si oase si mai putin institutiile. Romanii au nevoie de eroi, de modele vii in care sa creada orbeste, care sa le dea sentimentul de siguranta. Va dati seama ca, in epoca actuala, caracterizata printr-o mare nesiguranta economica si afectiva, angajatii au o adevarata sete de afecte, pe care o puteti satisface, cu beneficiu pentru dumneavoastra si firma. Cele mai importante sentimente pe care trebuie sa le treziti si sa le dezvoltati pe nesimtite in angajati sunt increderea in capacitatea de conducere a patronului, atasamentul fata de patron, simpatia si chiar dragostea pentru patron. Cum se castiga astfel de sentimente? Simplu: oferiti astfel de sentimente angajatilor si veti primi la schimb acelasi tip de sentimente! Fiecare om doreste sa fie simpatizat, iubit, apreciat, crezut pe cuvant si bagat in seama, fiecare om tanjeste dupa siguranta afectiva. In conditiile capitaliste, in care raceala afectiva a atins majoritatea relatiilor interumane (inclusiv familiale), angajatii tanjesc si mai mult dupa astfel de sentimente. Daca dumneavoastra va purtati cu ei simplu si omeneste, aratand interes pentru viata fiecaruia ori cel putin a celor cu care lucrati direct, veti trezi in ei sentimentele dorite.

Este foarte important sa cunoasteti un minim de informatii despre fiecare angajat  (nume, prenume, situatie familiala, situatie profesionala, situatie economica, greutati etc), pe care sa le puteti folosi cu dibacie in conversatiile cu ei. De asemenea, comportamentul dumneavoastra trebuie sa fie un model de modestie (majoritatea oamenilor o apreciaza), politete, bun simt, respect pentru opiniile si sensibilitatile altora, interes pentru viata si nevoile angajatilor. Adoptand un astfel de comportament, veti convinge angajatii ca, pentru dumneavoastra, ei nu sunt o simpla forta de munca cumparata si exploatabila, ci mai mult, sunt oameni cu care colaborati omeneste. In replica, ei va vor oferi ce au mai bun in ei, folosindu-si la maxim latura pozitiva din personalitati.

6.  Un caz particular de folosire a sentimentelor angajatilor il constituie raspunsul patronului la dorinta ascunsa in fiecare abgajat de a fi cineva, de a fi apreciat ca o personalitate, ca un specialist, ca un om cu idei folositoare, ca un om demn de a fi promovat in ierarhia economica. Fiecare om poseda astfel de dorinte ascunse, fiecare om se considera in taina o mare personalitate nedescoperita de cei din jur, deseori, nedreptatita in aprecieri, de sefi (patroni). De indata ce bagati in seama un astfel de om, pe care nici un sef sau patron nu l-a mai luat in atentie, tot ce este mai bun in el tasneste la suprafata. Iata un patron inteligent, care a descoperit cine sunt si ce pot cu adevarat! este gandul lui dominant. Asta patron pentru care merita sa muncesti cu tragere de inima, sa mergi alaturi de el pana in panzele albe!

Satisfaceti astfel de dorinte prin laude, aprecieri pozitive, recompense morale si materiale, avansari in functie, incredintarea unor sarcini grele, de raspundere! In acest ultim caz, faceti precizarea: Numai in dumneavoastra am incredere ca veti rezolva aceasta treaba in bune conditii!Veti constata ca angajatii se mobilizeaza exemplar, nu se mai uita la ceas, nu mai ridica pretentii aberante, nu mai barfesc si nu mai chiulesc. Fiecare isi vede de treaba sa, motivat sentimentalo-material de aprecierea pe care i-ati facut-o, de recompensa pe care i-ati dat-o si de dorinta fireasca de a castiga noi aprecieri si recompense.Acest climat de intrecere corecta in munca intre angajati este benefic pentru firma si pentru dumneavoastra, “stapanul” catre care se indreapta gandurile pozitive ale angajatilor.

Cred ca ati inteles ca, in astfel de cazuri, avem de-a face cu sugestii aplicate angajatilor de catre o persoana in care au mare incredere (dumneavoastra). Nu e un mijloc scump, deseori nu costa nimic.  Nu-i mare lucru sa-i spuneti unui angajat: Sunteti o valoare pe care am luat-o in atentie, Trageti tare, caci locul dumneavoastra este mai sus!, Stiam ca sunteti mai bun decat credeau ceilalti (prin aceasta afirmatie, il legati sufleteste de dumneavoastra). Sugestia pozitiva da aripi, trezeste sperante si fantezie, intareste ingerul alb din fiecare angajat, slabeste si reprima ingerul negru. Chiar daca unii angajati au si trasaturi negative de personalitate, nu-si mai permit sa le manifeste, ci si le reprima ei insisi, din dorinta de a nu pierde locul castigat in ochii dumneavoastra. In toate ocaziile, sugestionati pozitiv angajatii cu formule simple, de tipul: Am deplina incredere in dumneavoastra! Sunt sigur ca puteti face aceasta! Numai dumneavoastra puteti face aceasta (i-ati angrenat si orgoliul in joc)! Nu ma asteptam sa gasesc un specialist atat de bun! etc.

7.  O atentie deosebita trebuie sa acordati angajatelor de orice varsta. Ele sunt si mai doritoare de aprecieri pozitive, de comportament politicos si calm, de atentie si complimente. De ce sunt asa? Deoarece, in societatea capitalista, prea multi barbati au uitat sa se poarte frumos cu femeile, sa le acorde respectul, simpatia si dragostea de care sufletele lor au nevoie pentru a se intari si inflori. Majoritatea patronilor se poarta urat cu angajatele (unii, chiar imoral si ilegal), le trateaza ca pe o marfa din proprietatea lor, uita sa le spuna o vorba buna, sa le faca un compliment, sa le acorde un elementar salut. Prin astfel de comportari, patronii nu castiga, nu dovedesc ca sunt stapani, ci numai ca sunt marlani prost crescuti, care pierd un capital uman, deoarece nu-i stiu valoarea. In replica, angajatele se comporta rau, muncesc in sila, fara tragere de inima, il barfesc si nu ezita sa-l insele, sa-l minta, sa-l fure ori sa-l loveasca pe ascuns. S-a dus naibii atasamentul si simpatia pentru patroni, s-a dus pe apa Sambetei coeziunea colectivului din firma. Oricand, la cea mai mica pala de vant (esec), acesta se va destrama si patronul prost crescut ca ramane singur.

 

Sfarsitul partii a sasea!

 

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minti (creiere)!

 

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (5)

June 5th, 2012 3 comments
Conduceti cu creierul, nu cu bata si picioarele!

Cui nu-i convine sa nu se angajeze ...

 

PARTEA B.

 

Instruiti si educati angajatii in stilul propriu!

 

Fiecare patron are propriul stil de organizare, conducere si control, pe care angajatii trebuie sa-l accepte ori sa paraseasca firma. Ce spuneti de aceasta regula? E foarte normala, deoarece patronul e unul singur si angajatii mai multi, astfel ca liderul nu-si poate adapta stilul de munca la personalitatea fiecaruia. In al doilea rand, cel care plateste munca are dreptul de a impune conditiile in care aceasta se presteaza. Cui nu-i convine sa nu se angajeze ori, daca s-a angajat deja, sa plece!

Nu renuntati niciodata la stilul propriu, dupa ce l-ati format si verificat in practica, deoarece n-ati mai fi patron ci o jucarie in mainile unor angajati sau angajate!

Foarte probabil v-ati intrebat de ce trebuie sa educati angajatii, daca aveti aceasta competenta, daca este rentabil asa ceva etc. Prin educatie intelegem activitatea de slefuire a personalitatii angajatului, de formare a unor conceptii corecte de viata si munca, intre care ne intereseaza: conceptii de viata compatibile cu ale patronului, stil de munca compatibil (sa nu fiti in vesnica dizarmonie), seriozitate in munca, devotament fata de firma, mandria de a lucra la firma respectiva (blazonul), cinste, corectitudine, spirit de echipa, lipsa unor tare de caracter (linguseala, barfa, pizma, “lucratura”), dragoste de meserie, etc.

De ce sunt necesare toate acestea? In primul rand deoarece veti angaja personal tanar, needucat sau persoane cu educatie deformata de mentalitatile socialiste. In al doilea rand, aceste trasaturi de personalitate asigura eficienta in munca angajatilor, dar si a patronului. Cheltuiti o singura data timp, bani si energie psihica pentru a forma angajatii asa cum ii vreti dumneavoastra, nu cum vor ei ! In acest scop, puteti angaja un specialist sau puteti actiona pe cont propriu, astfel:

1. Informati angajatii despre pretentiile de atitudine si comportament pe care le aveti! Verificati prin intrebari daca au inteles bine ce doriti de la ei!

2. Urmariti in activitatea zilnica modul in care angajatii va respecta regulile impuse si faceti corecturile de rigoare! De exemplu, daca aveti un stil de comunicare direct, scurt si concis, cerand si de la angajati acelasi lucru, nu permiteti nici unui angajat sa povesteasca cate in Luna si-n stele, pentru a va informa cu o chestiune minora! Atrageti-i atentia ca timpul costa bani, determinati-l sa descopere ca poate sintetiza intr-o informare de cateva minute ceea ce el povestea in jumatate de ora! Cunosc pe cineva care are o mare experienta in determinarea ” folkloristilor ” cronofagi sa sintetizeze ce au de spus ori sa recunoasca faptul ca nu au nimic important de comunicat.

3.  Nu acceptati niciodata incalcari ale ordinii interne stabilite, deoarece intreaga disciplina din firma s-ar duce de rapa! Fiecare angajat trebuie sa inteleaga ca se comporta cum a stabilit patronul ori pleaca! De indata ce ati permis unui angajat sa incalce regulile stabilite, le vor incalca toti, incat va veti trezi in fata unui haos!

4.  Nu incurajati, nu permiteti si nu acceptati barfa, delatiunea, linguseala, laudarosenia, periuta, lichelismul, carierismul, oportunismul si alte manifestari negative de personalitate, la nici un angajat! Aceasta inseamna dezvoltarea ingerilor negri din agajati, munca in atmosfera negativista, compromisuri morale intre dumneavoastra si angajati, scaderea autoritatii dumneavoastra si a respectului derivat din ea, prabusirea disciplinei, haos. Indepartati din firma astfel de persoane, caci va produc numai rau! Intronati in firma o atmosfera de munca cinstita, de rezultat, cu excluderea oricaror manifestari negativiste! Apropiati de dumneavoastra adevaratele valori umane, chiar daca sunt personalitati mai puternice, mai directe, care nu se sfiesc sa va contrazica! Bunul mers al firmei nu este asigurat de yes-men, de cei care nu va contrazic niciodata si dau din coada ca niste catei, ci de angajati cu idei, solutii si propuneri de perfectionare a muncii. Oricat ati fi de pregatit, nu le puteti cunoaste si imagina pe toate, asa ca trebuie sa exploatati inteligenta, imaginatia si pregatirea angajatilor.

5.  Nu faceti compromisuri cu angajatii, nu va lasati atrasi in actiuni imorale sau ilegale de catre unul sau altul (alta)! Apreciati fiecare angajat dupa competenta, comportament, fapte si rezultatele lor, nu dupa ochii frumosi (ah, angajatele cu picioare lungi!), dupa gradul de rudenie, dupa turnatorii si linguseli! Nu uitati ca eficienta firmei depinde de cei care gandesc corect si muncesc temeinic iar veniturile dumneavoastra depind de eficienta (deci, de cei care fac)! Aveti tot interesul sa-i promovati pe cei mai buni, nu ca in socialism, cand puteati folosi criteriile injuste amintite, deoarece ii platea statul. De indata ce ati acceptat un compromis ori v-ati angajat intr-o activitate imorala sau ilegala, ati pierdut autoritatea perfecta de care trebuie sa va bucurati mereu in fata angajatilor. Un patron fara autoritate e egal cu zero (va pagubi pana ce va ramane falit).

6. Cel mai important scop de urmarit in educatie este formarea la angajati a ordinii de gandire, imaginatie, vorbire si actiune, prin care se elimina timpii morti, se asigura eficienta sporita, se obtin solutii realiste de actiune si alte efecte pozitive analizate in lectiile anterioare. Daca sunteti un patron modern, destupat la cap, puneti fiecare angajat  sa studieze lucrari pe tema ” Ganditi corect! “( daca o sa fie cazul am sa scriu si pe aceasta tema ) cu scopul de a le forma o gandire realista, logica, pragmatica si pozitiva! Dupa aceasta, verificati ce au inteles, ce au insusit si au pus in practica, cum si-au perfectionat gandirea, imaginatia, stilul de expunere si activitate! Cu siguranta, veti constata mutatii pozitive, favorabile unei comunicari rapide, clare si concise. In al doilea rand, veti constata cresterea gradului de implicare a angajatilor si rezolvarea sarcinilor, deoarece cu cat un om gandeste mai corect, intelege mai bine necesitatea unei munci de calitate. Desigur, organizarea corecta a gandirii (din care deriva ordinea de vorbire si actiune) presupune din partea dumneavoastra o ordine proprie foarte buna, rabdare, munca efectiva intre angajati, demonstratii practice si explicatii convingatoare, verificari periodice, in procesul muncii, asupra modului in care angajatii au receptionat mesajele dumneavoastra educative, menite sa le formeze un stil de gandire apropiat de al dumneavoastra.

Desigur, nu veti lucra la fel de mult cu fiecare angajat, pentru a-i forma un stil de gandire si munca compatibil cu al dumneavoastra. Primii care trebuie slefuiti sunt ajutoarele dumneavoastra personale care lucreaza in majoritatea timpului cu dumneavoastra (secretara, loctiitorii, sefii imediat inferiori in ierarhie). La randul lor, ei vor impune in nivelele ierarhice inferioare stilul cu care-i educati. Alaturi de realism, pragmatism, logica si bun simt, nu uitati sa impuneti spirit analitico-sintetic, eficienta in munca, concretete, spirit de economie, ratiune si eliminarea generalizarilor gresite, atat de des folosite de romani!

7.  Un alt scop important urmarit in educatia angajatilor este dezvoltarea atasamentului fata de firma si patron, a mandriei ca lucreaza in firma respectiva, a simtului datoriei si a dorintei de a munci intreaga viata in firma dumneavoastra. E un obiectiv ambitios, nu-i asa? Foarte ambitios, in conditiile de azi, in care majoritatea angajatilor au inca mentalitati de lefegii, de adepti ai dictonului N-am venit sa ma spetesc, ci sa castig niste bani. Putine firme se bucura de prestigiu si au reusit sa imprime angajatilor cateva din trasaturile enumerate mai sus (cel putin dorinta sa munceasca serios).

Cea mai potrivita metoda de a dezvolta loialitatea si mandria angajatilor este sa-i faceti solidari cu firma si patronul, prin metode de cointeresare, cum ar fi: atribuirea de actiuni ca premiu pentru cei mai merituosi ori contra plata, pentru toti cei care doresc; plata unor salarii proportionale cu veniturile firmei si suportarea pagubelor de catre cei efectiv vinovati; premii pentru depasirea veniturilor (vanzarilor , productiei, etc);  recompensarea celor care ofera solutii de crestere a rentabilitatii cu cota parte din castigurile realizate; oferirea unor avantaje pe care alte firme nu le mai ofera: masa gratuita ori, cel putin, o gustare; autoturism si telefon mobil de serviciu, bilete de odihna si tratament; plata transportului in comun, cadouri periodice pentru copii; cresa ori gradinita pe langa firma in care lucreaza multe femei; posibilitatea de a cumpara pe credit, la un pret mai scazut, produsele firmei etc.

Toate masurile luate de patron trebuie sa vizeze dezvoltarea in angajati a sentimentului de siguranta economica care sa-i “lege” de firma. Nici un angajat serios nu va da cu piciorul la avantaje, spre a se angaja la o firma riscanta. Acest sentiment, goana dupa siguranta economica oferita de firmele de prestigiu, a inceput sa functioneze si in Romania, odata cu slabirea goanei dupa locuri de munca sigure in sistemul bugetar, astfel ca dumneavoastra va impuneti pe un teren deja pregatit. In anii de tranzitie, romanii s-au cam saturat de aventuri economice si insecuritate, astfel ca tanjesc in proportii de masa la locuri de munca sigure, platite bine, chiar daca in schimbul unor obligatii de munca sporite.

8.  In relatiile cu angajatii, puteti folosi un stil sever, daca asa va este firea, dar cel mai bun stil pentru angrenarea oamenilor in munca de calitate este cel direct, omenos, spontan, deschis catre dialog, apropiat de oameni, folosind un limbaj simplu, pe intelesul tuturor. Puteti da ordine pe un ton imperativ (doar sunteti stapan, nu?), dar nu aveti voie sa jigniti, sa insultati, sa amenintati, sa terorizati, ori sa ingroziti angajatii. Chiar daca ei va accepta un astfel de stil, e in interesul dumneavoastra sa nu-l adoptati, deoarece oamenii ingroziti, terorizati, insultati etc. nu lucreaza cu eficienta, fac greseli din cauza emotiei si fricii si nu gandesc creator, astfel ca veti pagubi.

Fiecare om, chiar si cel mai modest, este o personalitate cu sensibilitatile proprii, pe care trebuie sa le cunoasteti si sa evitati a le atinge. Nu calcati pe bataturi pe nimeni, deoarece angajatul s-ar putea sa nu reactioneze direct, dar sa va produca pagube din razbunare! In plus, ce fel de patron modern ati fi, daca ati lucra ca un vechil de pe plantatiile americane? Sau, si mai rau, ce faceti daca un angajat este mai nervos si mai violent decat dumneavoastra, lasa deoparte orice retinere si va aplica o corectie in fata colectivului de munca, cu orice risc? Autoritatea dumneavoastra de patron superior s-a dus de rapa.

Concluzia? Conduceti cu creierul, nu cu bata si picioarele! Nu intrati cu cizmele in sufletele angajatilor, caci aveti numai de pierdut!

9. Oamenii nu sunt perfecti, dar sunt perfectibili in proportie de masa. Ca atare, straduiti-va sa treziti ingerii albi din ei, sa le dezvoltati cele mai frumoase trasaturi de personalitate, incat sa inchegati un colectiv de munca capabil sa reziste la orice efort, la orice esec, la orice incercare! E bine ca oamenii sa va considere zeu, dar si mai bine sa va considere om de omenie, intelept, unul de-al lor, primul din colectiv. Daca veti exploata trasaturile negative din angajati, cum procedau multi sefi din socialism, veti fi inghitit de balaurul pe care il declansati. Stiti care era mentalitatea sefilor socialisti cu capete cubice? Promovau incompetentii sa conduca oamenii mai bine pregatiti, pe motiv ca erau mai ai dracului, mai severi, mai loiali sefului care i-a promovat si mai siguri de condus. Prin acest procedeu, in ultima faza a socialismului, s-a ajuns ca romanii sa fie condusi de ierarhii de incompetenti, care ordonau aiurea si nu puteau spune Faceti ca mine! Comportati-ca ca mine! (nu erau modele). Socialismul romanesc nu a fost distrus de straini, ci de promovarea non-valorilor, a celor mai rai sufleteste, mai incompetenti, mai lasi. Nu repetati greselile sefilor socialisti! Treziti supraoamenii din angajatii dumneavoastra, reprimand orice manifestare a ingerilor negri! Folositi si speranta! Pe aceasta tema, vom discuta in capitolul Conduceti stiintific angajatii!

 

A doua latura a problemei noastre, instruirea angajatilor, presupune imbunatatirea continua a nivelului profesional al acestora, cu scopul de a obtine eficienta sporita in activitatea firmei (stiinta este o forta de productie transformabila in bani).

Suntem interesati de nivelul de pregatire al angajatilor, motiv pentru care ii verificam la angajare, dar actiunea noastra nu trebuie sa se opreasca aici. Stiinta este in continua evolutie, mai ales in unele domenii (cibernetica, automatica, relatii publice, comunicatii etc), astfel ca noi si angajatii firmei trebuie sa tinem pasul cu ea, obtinand succese ori sa ramanem in urma, cu toate consecintele negative ce decurg din aceasta situatie. Avem tot interesul sa fim mereu la zi cu progresele stiintifice, sa instruim angajatii cu cele mai moderne mijloace si metode de obtinere a succesului in domeniul propriu de activitate, precum si cu reguli speciale de succes (arta succesului, teorie si practica generala, de tipul acestor articole sau unor carti).

In probleme de instruire, situatia pare ceva mai clara: ridicam mereu competenta profesionala a angajatilor, o verificam zilnic in procesul muncii sau, daca avem o firma mare, periodic, prin examene speciale. Daca avem o firma mica, ne ocupam personal de instruire. Daca firma e mai mare, delegam cea mai competenta persoana (unul din ajutoarele noastre) sa pregateasca personalul implicat direct in activitatea de baza a firmei (cea mai importanta activitate, deoarece din ea castigam banii). Mai trebuie sa va spun sa nu aveti nici o mila fata de angajatii incompetenti si delasatori, care, dupa ce ca nu cunosc, nici nu invata? Ati descoperit si dumneavoastra ca nu puteti plati pe cineva numai pentru ca exista. Noi, intreprinzatorii, platim angajatii pentru ce fac, cum fac (calitatea), cat fac (cantitatea), cu ce risc lucreaza, cata pregatire au pentru a lucra etc.

Nici o mila fata de puturosi si incompetenti! In strada cu ei, sa afle prin foame valoarea invataturii stiintifice si a muncii!

 

Sfarsitul partii a cincea!

 

Va urez sanatate, succese, pace in suflet si lumina in minti (creiere)!

 

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (4)

Competenta profesionala se probeaza, nu se crede pe cuvant.

Ma tem de tipii care par perfecti, deoarece ascund slabiciuni si vicii periculoase...

“Succesul oricarei firme e un succes de echipa si mai putin de personalitate ! “

 

Folositi corect capacitatile angajatilor!

 

PARTEA A.

Succesul oricarui patron depinde in limite destul de largi de calitatea si activitatea angajatilor sai. Desigur, unul si acelasi angajat poate da randamente diferite, dupa cum este condus. Iata si un exemplu real: un conducator de organ informativ avea obiceiul de a aduna in subordinea sa toti recalcitrantii cu “bube”, respinsi de alti sefi. Curios lucru, obtinea rezultate bune in munca cu ei. Cu ocazia unei inspectii, acest conducator (batran colonel)  a fost intrebat in ce consta secretul succesului sau. A raspuns simplu: ” Nu ma tem de subordonatii ale caror slabiciuni le cunosc (pileala, femei, nervozitate etc.). Ma tem de tipii care par perfecti, deoarece ascund slabiciuni si vicii periculoase, ce pot exploda cand nu te astepti, in forme foarte grave. In al doilea rand, ofiterul cu personalitate puternica pare recalcitrant pentru orice sef prost. Eu prefer sa lucrez cu tipi inzestrati cu personalitate puternica, nu cu yes-men ( oameni care spun da )“. Avea dreptate batranul colonel. Avand in vedere ca succesul dumneavoastra depinde si de angajati, am sintetizat urmatoarele reguli de selectie, angajare, educare, instruire, conducere, control si folosire a lor :

Folositi criterii stiintifice de selectie si angajare !

Vi se pare corecta recomandarea din titlu? Vi se pare inutila, in baza parerii ca poti angaja pe oricine, ca tot vei avea probleme ? Parerea mea este ca un adevarat patron isi impune personalitatea si interesele incepand de la selectie si angajare. Aceasta importanta activitate nu poate fi incredintata oricui, deoarece nu ne putem permite sa transformam firma in azil, gradinita sau teren de experiente pentru tot soiul de neispraviti. Ca atare, patronul in persoana sau o persoana calificata in acest domeniu va selectiona persoanele pentru angajare pe baze de criterii foarte clare, specifice fiecarei functii in parte, prin testare psihologica, probe practice si verificare de documente. Actele de studii au importanta secundara, deoarece orice individ poate obtine orice diploma doreste, din cauza scaderii drastice a exigentelor in invatamant. Nu scapati din vedere urmatoarele criterii ! 

1 . Conceptiile generale despre Lume si viata. Nu va puteti permite sa angajati persoane cu conceptii total diferite de ale dumneavoastra, fanatici mistici, etnici sau politici ori habotnici cu tot soiul de obiceiuri ciudate (care nu lucreaza in anumite zile, in anumite locuri etc.). Astfel de persoane sunt “mere putrede” care v-ar putea afecta grav intregul colectiv. Nu va permiteti sa convingeti si sa reeducati astfel de persoane, deoarece ati cheltui bani, timp si energie umana cu foarte modeste rezultate.

2 . Starea de sanatate este foarte importanta. Faptul ca o persoana este tanara, asa cum cer multi patroni in anunturile lor, nu inseamna ca nu este bolnava. Diploma de studii nu este o garantie in favoarea angajarii unor persoane cu afectiuni psihice sau cu carente de personalitate. Actionand pervers si ascuns, acestea v-ar putea provoca mari pagube, din functiile in care le cocotati pe baza criteriului formal (diploma). Desi costa niste bani, va sugerez sa folositi testarea psihologica pentru fiecare candidat la angajare, eliminand din start persoanele cu probleme psihice (boli sau deformari de personalitate), care v-ar produce mari pagube. Acest criteriu este folosit la putine firme (paza, detectivi particulari etc ), desi ar trebui folosit la toate, spre a preveni mari necazuri. Cu ocazia acestor testari, puteti stabili si conceptiile generale de viata ale candidatului.

3 . Functie de postul in care va fi incadrat, fiecare candidat trebuie sa posede calitati personale innascute si achizitionate prin invatare (calitati specifice meseriei, profesiei, functiei). Fiecare functie impune existenta altor calitati si excluderea obligatorie a unor defecte care ar afecta bunul mers al activitatii. De exemplu, pentru meseria de . . .  paznic sa zicem,  eu cred ca nu se pot admite persoane lipsite de vigilenta si atentie distributiva, fricoase, timide, lipsite de initiativa, slabe la tentatii, consumatoare de alcool si droguri etc. Chiar de la stabilirea schemei de incadrare, patronul, impreuna cu specialistul in resurse umane, trebuie sa stabileasca cu precizie ce calitati trebuie sa indeplineasca personalul de pe fiecare functie. Daca nu aveti o firma mare, cu compartiment de personal, sarcina va revine dumneavoastra, ca patron. Trebuie sa v-o indepliniti cu toata raspunderea, pentru a nu fi furat sau pagubit in alt mod de catre cei angajati in pripa, pe criterii nestiintifice, pe aparenta de seriozitate si activism. Cei care ati pagubit deja din astfel de cauze ma aprobati din tot sufletul.

4 . Competenta profesionala se probeaza, nu se crede pe cuvant. Examenul teoretic si practic poate fi facut de dumneavoastra sau de un specialist (eventual o comisie). Nu va permiteti examene formale, ca la stat, deoarece veti plati angajatii din banii firmei dumneavoastra, veti castiga sau veti pagubi de pe urma lor. Verificati-i temeinic!

5 . Comportamentul in colectivul de munca, in familie si societate intereseaza foarte mult. Nu puteti angaja un distrugator de colective, un recalcitrant, un “revolutionar”, un tip care creeaza stari conflictuale cu ceilalti angajati. Nu puteti angaja un individ care, in alta firma, a furat, a mintit, a chiulit ori a savarsit alte fapte producatoare de pagube (neglijenta, superficialitate etc.). Nu puteti angaja un betiv, dator la toata lumea, cu un comportament asocial, caci v-ar afecta bunul renume (mai ales daca lucreaza cu publicul) si bunul mers al afacerii.

Concluzii : 

Fiecare candidat trebuie verificat temeinic, prin personal specializat (detectivi economici daca este cazul), in mediul de relatii si in locurile in care a lucrat. Noi patronii trebuie sa fim mai solidari intre noi, sa impunem reglementarea obligatorie a recomandarilor (aprecierilor) pentru fiecare angajat care pleaca de la firma. Ii putem arunca in somaj sau le putem desface contractul de munca pentru abaterile prevazute in Codul Muncii, insa o simpla atentionare in cartea de munca nu e suficienta. Fiecare angajat trebuie sa stie ca, la plecarea dintr-o firma, va primi o apreciere scrisa, pe care va trebui s-o arate obligatoriu patronului la care vrea sa se angajeze. N-o poate distruge sau arunca, deoarece noul patron poate cere de la vechea firma o xerocopie dupa exemplarul doi. Desigur aceasta reglementare va intari disciplina si responsabilitatea angajatilor. Ea impune multa seriozitate si corectitudine din partea patronului care face aprecierea. Nu avem dreptul sa nedreptatim un angajat, prin aprecieri nefondate pe fapte si comportament, dar nu avem nici dreptul de a induce in eroare alt patron, prin recomandari false, date angajatilor de care vrem sa scapam .

Trecerea la economia de piata nu a determinat automat schimbari in mentalitatile angajatilor. Patronii vechi stiu, la fel de bine ca si tine, ca multi angajati incearca sa lucreze ca in socialism (timpul trece, leafa merge) si sa ia salarii ca in capitalism. Toate racilele socialismului se sparg in capetele patronilor: fuseraia, chiulul, neglijenta, pretentii de salarii exagerate, furtul de materiale, lucrul de mantuiala, alungarea clientilor etc. In replica, unii patroni , pe care nu-i aprob deloc, ofera niste salarii nedrept de mici, sperand sa-si scoata parleala. Stapanul zgarcit invata sluga hoata. Metoda stiintifica ne invata sa oferim astfel de salarii, incat angajatii sa nu-si permita nici o abatere, de frica ca le-ar putea pierde. Dupa ce vad ca patronul intransigent arunca in somaj cativa pacatosi, toti angajatii se aliniaza la ordinea interna, mai de voie, mai de nevoie. E si aceasta o metoda de educatie. Nu stiati ca educatia are doua laturi, convingerea cu binisorul si constrangerea cu pedeapsa ori cu amenintarea pedepsei? 

 

Sfarsitul partii a patra! 

 

Va doresc sanatate , succese , pace in suflet si lumina in minte !

 

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (3)

May 26th, 2012 2 comments
"Faptele conducatorilor isi au ecoul peste veacuri!" - Buddha

Actionati ca un conducator adevarat!

“Faptele conducatorilor isi au ecoul peste veacuri!” – Buddha

 

Actionati ca un conducator adevarat!

 

PARTEA B.

8) Nu va sacrificati pentru altii! Cand veti ajunge la necaz, veti constata ca nici altii nu se vor sacrifica pentru dumneavoastra. Si acest sfat s-a nascut din necazurile epocii de tranzitie. In afaceri sentimentele sunt un prost sfatuitor deoarece intuneca ratiunea, logica, pragmatismul. Sa zicem insa ca e omeneste sa ajuti alte persoane, mai ales daca-ti sunt apropiate, pentru a iesi din nevoi, din esecurile unor afaceri proaste, etc. Ajutorul trebuie insa dat numai pana la limita in care nu va periclitati propriile afaceri si interese. De la aceasta limita in sus nu se mai numeste ajutor ci sacrificiu.Va asigur ca nu merita sa-l faceti.

9) Legea intreprinzatorului de succes spune clar: Nu exista vesti proaste sau dezastruoase. Exista numai informatii pe baza carora patronul trebuie sa ia decizii rationale, logice si pragmatice, cu scopul de a-si dezvolta averea si a limita eventualele prejudicii.Vi se pare o regula corecta? In momentul in care patronul se lasa tarat de emotii negative (frica de esec, disperarea pentru paguba produsa, dezamagirea pentru vreun esec sentimental, etc), el nu mai poate judeca realist, logic, pozitiv si pragmatic, astfel ca deciziile sale vor fi in majoritate incorecte (ca atare va pagubi mai mult). In acelasi timp emotiile si sentimentele negative ale patronului se transmit si la angajati, cu toate efectele negative posibile: dezangajare, demobilizare, nesiguranta, frica, disperare, crize de isterie colectiva (se intampla si din astea), etc. Patronul trebuie sa apara in fata angajatilor ca un model de stapanire de sine, de logica, realism si pragmatism, de vointa otelita, de calm si buna dispozitie, de dominare a evenimentelor de orice fel. Am vazut anterior ca evenimentele nu au valoare generala (la fel pentru toata lumea), nici dinainte prestabilita pentru fiecare persoana, ci au exact valoarea pe care le-o dam noi. Ei bine, noi am hotarat ca nici un eveniment nu are valoare dezastruoasa, fiind o simpla informatie pe baza careia luam o decizie corecta. Cu aceasta hotarare ne-am detasat de emotiile produse de vestile proaste, negative, dezastruoase.

10) Omule, nu te-ai nascut cu piese de schimb! Ca atare, actioneaza cumpatat in toate domeniile, incepand cu munca si terminand cu distractiile, deoarece sanatatea nu se poate masura in bani si, deseori, nici nu se poate recapata cu bani! Majoritatea intreprinzatorilor au tendinta de a munci serios (o fac in interes propriu), dincolo de limitele atinse de celelalte persoane. Acesta nu este un lucru rau, deoarece in oameni sunt ascunse potente mult mai mari decat stim si banuim. Nimeni nu a murit si nu va muri de supramunca autoimpusa, ci din cu totul alte cauze, pe care va rog sa le luati in atentie: program alimentar defectuos, consum de bauturi alcoolice sau de alte droguri, nerespectarea programului de odihna, nerespectarea normelor de securitate a muncii pentru sectoarele periculoase (radiatii, gaze toxice, etc), consumul excesiv de stimulente ale sistemului nervos (cafea, cofeina, altele). Pastrati-va sanatatea, deoarece averea fara sanatate inseamna o viata foarte trista! Munciti serios, dar nu uitati sa va si relaxati, sa va odihniti, sa va faceti bucurii! Ar fi pacat ca averea sa ramana fara stapanul care a produs-o.

11) Ca liberi intreprinzatori, veti fi invidiati si barfiti, criticati, insultati si calomniati de toti neispravitii care nu stiu sa faca altceva. Daca ati pune la inima (in creier, mai bine zis) toate aceste sugestii negative indirecte, ati suferi fara cauza, caci nu e normal sa suferiti pentru placerile unor animale (cei care nu gandesc si nu creeaza nu se deosebesc prea mult de animale). Cea mai potrivita tactica fata de calomnii si insulte este intra pe-o ureche, iese pe cealalta sau dispret profund la adresa neispravitilor. Aceasta presupune sa deveniti pe deplin constient de superioritatea dumneavoastra morala si economica, sa va formati o imagine de sine foarte pozitiva, capabila sa va impuna reactii de soiul – Nu ma cobor eu la nivelul animalului asta! E o metoda derivata din banalizarea informatiilor care nu ne convin (reducerea importantei lor). Va asigur ca functioneaza excelent.

Ce ne facem insa daca unele critici au baza reala in personalitatea sau in activitatea noastra? Intelept este sa invatam din ele, sa ne remediem defectele si lipsurile. Nimanui nu-i place critica si infrangerea, insa viata arata ca majoritatea invatam din ele, in timp ce nimeni nu invata din victorii si laude, din care unii se pot si strica (cand nu stiu sa ia numai partea pozitiva din ele). Setea de laude este o slabiciune de care trebuie sa va feriti, deoarece puteti fi manipulati prin ea. In relatia laudator-laudat, cel care manipuleaza este umilul laudator, nu orgoliosul laudat. Omul care poate trai fara a fi laudat si fara a se confesa este deosebit de puternic. La fel de puternic deveniti daca reusiti sa va detasati de critici, barfe, calomnii si insulte. In astfel de cazuri va dovediti superioritatea fata de indivizii care apeleaza la ele.

12) Oricat de mic ati fi in ierarhia economica (de avere), nu va subapreciati si nu capatati complexe de inferioritate fata de cei foarte bogati! Ceea ce conteaza in primul rand e faptul ca sunteti un om liber, care a renuntat la pozitia de ,,caine hranit de stapan” (functie bugetara), in favoarea celei de ,,lup liber care isi dobandeste singur hrana”. Expresiile mi-au fost inspirate de fabula cu lupul flamand dar liber si cainele satul, dar cu gatul ros de lantul in care era legat, cu sufletul plin de umilintele la care il supuneau stapanii, cu firea pervertita, gata sa dea din coada in fata individului care, numai in urma cu cateva momente, ii trasese o chelfaneala.

In al doilea rand, nu se stie cum a facut averea fiecare. Atat timp cat dumneavoastra stiti ca ati dobandit-o pe cai legale si morale, nu aveti de ce sa va simtiti inferior celor mai bogati. In al treilea rand, starea economica nu este imuabila, astfel ca s-ar putea sa-i depasiti pe cei mai bogati, prin invatatura si munca, prin risc si economii rationale (n-am spus sangeroase!). Chiar trebuie sa va fixati drept scop de viata sa-i depasiti si sa actionati in acest sens, deoarece nu se stie de unde apare iepurele. Alaturi de munca, mentionez mereu invatatura, deoarece un liber intreprinzator trebuie sa invete zilnic, sa se adapteze la situatiile mereu schimbatoare din piata, din economia nationala si europeana, sa se informeze zilnic cu tot ce-i trebuie pentru a decide corect. Un functionar bugetar isi permite sa lase rutina sau conservatorismul sa-l cuprinda, dar un liber intreprinzator nu, deoarece ar falimenta. Mintea trebuie sa fie mereu deschisa catre nou, catre progres!

13) Una din sursele legale ale averii este economisirea rationala de bani, materii prime, materiale, combustibili, materiale consumabile, servicii. Patronul trebuie sa fie model, sa spuna angajatilor Faceti ca mine!, in tot ce inseamna economie, incepand de la consum de servicii telefonice, de motokilometri, de energie electrica etc si pana la materii prime, materiale si bani! Economisiti tot ce se poate economisi, fara a cadea in avaritie, fara a uita ca sunteti oameni! Explicati angajatilor ca mai bine folositi economiile pentru a le da lor niste prime, decat sa fie risipite aiurea!

14) Unul dintre cei mai mari dusmani ai succesului este frica de ridicol si esec. Din cauza acestei frici irationale foarte multe persoane care ar putea reusi in initiativa privata, castigand averi considerabile, prefera sa stea la caldurica, in functii statale prost platite, dar recunoscute ca de prestigiu. Ce-o sa zica lumea despre mine? Nu ma fac de ras? Dar daca nu reusesc? Daca toti intreprinzatorii si-ar fi pus astfel de probleme Omenirea ar fi ramas in ignoranta si saracie. Omul constient de valoarea sa nu are nevoie de aprecierea nimanui si nu se teme de pareri critice, malitioase ori insultatoare. Majoritatea marilor inventatori au fost considerati ticniti sau, cel putin, originali, ciudati, excentrici. Miliardarul american Warren Buffet si-a inceput viata de intreprinzator la 11 ani, ca vanzator ambulant de ziare.

Teama de esec este irationala. Deseori e mai periculoasa decat esecul, deoarece paralizeaza initiativa. Toate evenimentele marcante ale vietii incumba un anumit grad de risc: mergi pe strada si-ti cade o caramida in cap, te insori si nu stii ce te asteapta, urci in tren sa ajungi la parinti si te trezesti la spital, urci in avion sa mergi la o afacere si decolezi pentru eternitate… Cam asa trebuie sa gandeasca un om normal. Si daca nu voi reusi, ce mare lucru? N-au mai esuat si altii? Nu mor eu din asta! Va rade cutare de mine? Si ce, imi da cutare de mancat, de imbracat? Eu stiu cine sunt, ce vreau si unde voi ajunge! Concluzia? Renuntati la frica de ridicol si esec, ca forme particulare a lipsei de incredere in fortele proprii si in Dumnezeu! Calculati-va bine sansele si nu ezitati sa va lansati intr-o afacere cu perspective de succes!

Sfarsitul partii a treia!

Vă urez sănătate, succese, pace în suflet și lumină în minți!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (2)

Actionati ca un conducator adevarat!

PARTEA A.

Capitalul uman - partea a doua

Capitalul uman

O persoana poate ajunge patron pe merite proprii sau prin metode necinstite (pile, relatii, inselaciuni, furt,etc). Functie de cum a ajuns patron, el va apela, in relatiile cu angajatii, la autoritatea reala, data de competenta, comportamentul si faptele sale ori la autoritatea formala (de investitura), data de pozitia celui care detine painea si cutitul, avand drept de angajare sau concediere, promovare sau retrogradare, recompensare sau pedepsire. Adevarata autoritate este cea reala. De aici rezulta primele doua reguli pentru patroni:

1) Primul capital uman pe care trebuie sa-l folositi cu eficienta este propria dumneavoastra personalitate. Din aceasta cauza trebuie sa vi-o perfectionati continuu tinzand spre modelul ideal de patron, pe care il imaginati prin studierea psihologiei aplicate.

2) Patronul trebuie sa fie puternic si autoritar prin calitatile personale, competenta, comportament si fapte, nu prin autoritatea de investitura, pe care angajatii moderni n-o respecta, deoarece au posibilitatea sa plece la alta firma. Pozitia de patron nu este egala cu pozitia de zeu atotputernic, cu drept de viata si de moarte asupra angajatilor, ci de conducator puternic, competent, intelept, stapan pe sine, recunoscut de angajati ca autoritatea suprema in firma in mod constient sau inconstient. Oricat s-ar stradui un formalist sa-si impuna autoritatea dupa metodele deprinse in socialism (amenintari, terorizarea angajatilor, pedepse,etc) nu va reusi.

In ce scop munceste patronul? In ce scop se straduie sa invete, sa se autoperfectioneze, sa organizeze cat mai bine activitatea, sa obtina eficienta maxima in munca, etc? Pentru a dobandi glorie sau avere? Raspunsul este o alta regula pentru patroni:

3) Munciti din rasputeri pentru a obtine rezultate bune in plan material (avere), deoarece gloria e marfa proasta, se castiga greu, se pastreaza si mai greu, nu incalzeste decat inimi de orgoliosi, dar nu satura pe nimeni! Nu confundati gloria cu bunul renume de firma sau personal, castigat de dumneavoastra si de firma condusa, prin munca de calitate si comportare ireprosabila in afaceri! Luptati din rasputeri pentru bunul renume personal si de firma, deoarece acesta este un soi de capital moral pe care il puteti investi in afaceri! El va asigura reclama gratuita, de la om la om, va da acces la credite cu mai multa usurinta, va aduce contracte mai favorabile, etc.Bunul renume este o parte imateriala a capitalului uman (asa cum sunt multe din componentele acestui capital), care contribuie foarte mult la obtinerea unor rezultate pozitive in plan material.

4) Gandeste ca un conducator, nu ca un angajat sau ca o sluga! E bun sfatul? E foarte bun, deoarece societatea in care am trait (socialista) ne-a invatat pe majoritatea sa gandim ca niste slugi, ca niste condusi, ca niste persoane care asteptam ordine si rezolvari de la altii (inclusiv de la Divinitate). In conditiile liberei initiative patronul trebuie sa posede independenta de gandire si originalitate in imaginatie, incat sa-si depaseasca concurentii. In acest scop el trebuie sa-si insuseasca regulile gandirii realiste, logice, pragmatice si pozitive si sa se elibereze de ganduri parazite, consumatoare de energie psihica si timp. De asemenea el trebuie sa-si concentreze atentia catre sarcinile de conducator si sa nu preia sarcinile subordonatilor.

Concentrati-va toata atentia si energia catre sarcinile de conducator! Cele mai importante sunt urmatoarele:

a – Organizarea stiintifica a muncii angajatilor si repartizarea corecta a sarcinilor de munca, incat fiecare sa-si justifice salariul primit si sa nu se exagereze cu exploatarea constiinciosilor in favoarea chiulangiilor.

b – Concentrarea in mana proprie a informatiilor importante privind activitatea firmei, in general si a afacerilor concrete, in special, cu scopul de a-si crea o baza informativa pentru decizii corecte, realiste, producatoare de succese.

c – Prognoza evolutiei afacerilor, pe baza de informatii corecte si elaborarea planurilor de lunga, medie si scurta durata. Defalcarea sarcinilor de plan pe angajati si trasarea corecta a sarcinilor pentru fiecare in parte. Stabilirea prioritatilor de actiune, a ordinii de executie a sarcinilor si a termenelor de executie.

d – Concentrarea in mana proprie a dreptului la decizii fundamentale in probleme care privesc scopul fundamental al firmei sau de la o anumita valoare baneasca in sus.

5) Pastrati-va si aparati-va in orice situatie conceptiile fundamentale de viata si legile stiintifice de activitate din domeniul in care munciti! Nu permiteti nimanui sa va impuna, prin sugestie sau alte metode, conceptii, prognoze sau reguli nestiintifice de munca, deoarece in majoritatea cazurilor acestea va vor duce la esec!

Vi se pare ca v-am recomandat niste naivitati inutile? Stiti cati intreprinzatori aflati la stramtoare in urma unor esecuri economice sau a unor necazuri personale au incaput pe mainile unor escroci care le-au oferit “retete miraculoase de succes”, prin aplicarea carora s-au inglodat si mai mult? Escrocii nu ezita sa exploateze durerea si necazul omenesc cu scopul de a castiga cat mai mult.

6) Nu scapati nici o secunda din minte scopul principal al activitatii dumneavoastra si al firmei (obiectul principal de activitate), oricat de presat de timp ati fi, oricat de tentante ar fi propunerile sau sansele aparente, oricat de persuasivi ar fi interlocutorii! Nu va angrenati pe teren strain, in afaceri necunoscute, cu riscuri mari, oricat de tentante ar fi castigurile probabile! Intre probabilitate si realitate este o cale foarte lunga ce nu poate fi strabatuta decat rareori. Orice ezitare, sovaiala sau balabaneala in urmarirea scopului fundamental datorita aparitiei unor tentatii de castig din alte directii va poate provoca mari pagube. Aceasta regula s-a nascut din analiza a sute de cazuri de esecuri si falimente determinate de aventurism economic,de “lansare din inaltimi fara parasuta” cum se spune. Multi oameni cumsecade care derulau afaceri bunisoare au cazut prada aventurierilor economici care le-au prezentat planuri fanteziste de imbogatire rapida prin “tunuri” de tot soiul.

7) Nu va lasati fortati de persoane sau imprejurari pentru a lua decizii incorecte! Nu va lasati aglomerati cu sarcini care v-ar afecta capacitatea de decizie corecta! Stabiliti o ordine de executare a lor (ordinea de prioritati), incat sa nu va treziti presati de sarcini si fortati sa decideti in conditii de stres! Nu permiteti nici unei persoane sa va zoreasca in luarea unei decizii deoarece de cele mai multe oriva fi gresita, in favoarea celui care v-a grabit ori a unei persoane pe care o serveste! Nu va lasati cuprinsi de emotiile unui mare castig sau a evitarii unei mari pierderi atunci cand luati o decizie! Calmati-va, consultati-va cu specialistii dumneavoastra, concentrati-va ratiunea si constiinta, apoi luati decizii cat mai corecte si favorabile in plan economic! Nu dati raspunsuri imediate la oferte foarte importante (valoroase), venite din partea persoanelor cu care colaborati (parteneri de afaceri)! Nu dati raspunsuri imediate unor propuneri foarte importante, care angajeaza mari sume de bani si alte valori, facute de angajatii dumneavoastra! In ambele cazuri judecati calm, cu ajutorul specialistilor, cu scopul de a gasi varianta optima de raspuns!

Si acest sfat s-a nascut din realitatea economica romaneasca din aceasta perioada. Zeci de mii de faliti declara disperati: “Nu stiu unde mi-a fost capul! Parca mi-a luat Dumnezeu (dracul) mintile! De ce-oi fi ascultat eu de altul? De ce n-am avut taria sa refuz oferta aia?”

Deoarece a fost lacom si pripit, aruncandu-se la chilipir, ca guvidele la carlig. Invatati din necazurile altora, pentru a nu pagubi grav, a nu fi fortati sa invatati pe pielea proprie!

Sfarsitul partii a doua!

Vă urez sănătate, succese, pace în suflet și lumină în minți!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Folositi corect capitalul uman! (1)

Capitalul uman

Capitalul uman

MOTTO:

Potrivit stiintelor, fiecare om, de orice rasa, etnie sau sex, poate obtine succes in plan material si spiritual, prin folosirea cu pricepere si tenacitate a zestrei native si invatate, prin exploatarea sanselor si asumarea unor riscuri, prin investitii de inteligenta, creativitate si efort fizic.”

Dragi colegi de breasla, patroni sau simpli angajati, clienti si simpatizanti ai acestui portal! Inaugurez azi o serie de articole pe tema, foarte importanta dupa parerea mea, din domeniul conducerii stiintifice a angajatilor (care se potriveste oricarui domeniu) si a folosirii corecte a capitalului uman care este cel mai de pret capital al acestui secol. Mentionez ca aceste articole nu sunt inventia creierului meu ci sunt inspirate dupa un manual pentru liberi intreprinzatori al celebrului scriitor Pavel Corut si contine sfaturi foarte pertinente, de bun simt si romanesti (adica sunt pentru psihologia romanilor)! Sper sa va faca placere si sa va fie foarte utile in viata si afaceri. Deci…

 

FOLOSITI CORECT CAPITALUL UMAN!

1 – Principii generale.

Oricat de mult ar fetisiza avarii si speculantii finantisti banii ori alte valori nevii (aurul sau alte metale pretioase, hartii de valoare, etc.), nu pot ascunde faptul ca acestea sunt lucruri moarte. Ele sunt lipsite de constiinta si vointa, incapabile sa actioneze fara interventia capitalului uman, a oamenilor inzestrati cu vointa si constiinta, cu informatii si abilitati prin care produc valori de intrebuintare necesare vietii omenesti. Nu ma credeti? Va rog sa-mi spuneti ce ati face cu un metru cub de euro in … desertul libian de exemplu, la cateva mii de kilometri de cea mai apropiata localitate omeneasca, de orice sursa de apa si hrana? Puterea pe care acesti bani v-o confera intr-o societate care le recunoaste valoarea conventionala nu are nici o influenta acolo unde conventia nu este respectata.

Bunurile si serviciile necesare traiului sunt cu adevarat valoroase iar acestea sunt create de capitalul uman, de oameni. Banii si titlurile de valoare mijlocesc numai schimburile de bunuri si servicii, dar nu le pot inlocui, caci nu au puterea de a sustine efectiv viata (cum o au hrana, apa, serviciile medicale, etc).

 

Incepeti sa intuiti ca, in ecuatia averii, omul si calitatile sale sunt mai importante decat orice altceva? Pentru a va confirma banuiala, va rog sa faceti un experiment! Dati cateva mii de euro unor oameni diferiti ca personalitate, grad de pregatire, preocupari, etc! Ce veti constata? Liberul intreprinzator care si-a educat capitalul uman sa multiplice averea, pentru a pune-o in slujba vietii, multiplica banii dati, oferind locuri de munca si posibilitati de trai si altor persoane. Filfizonul cheltuie banii pentru placeri efemere (bautura, petreceri, jocuri de noroc, etc). Nerodul topeste banii pe autoturisme scumpe, toale la moda si alte prostii. Incepeti sa intuiti ca banii au valoare diferita in mainile oamenilor, functie de marimea capitalului uman din ei.O suta de mii de euro din mainile unui intreprinzator e de zeci de ori mai puternica decat un milion din mainile unui cheltuitor.

In aceasta serie de lectii (‘Folositi corect capitalul uman’), vom invata sa dezvoltam puterea capitalului uman, a capacitatilor naturale si invatate ale oamenilor, incat sa-i asiguram maxim de eficienta in producerea bogatiei. De la bun inceput, trebuie sa recunoastem ca oamenii nu se nasc egal inzestrati din punct de vedere psihic si fizic, nu invata si nu muncesc in mod egal, nu risca in mod egal si nu sunt ajutati in mod egal de noroc, cauza pentru care e normal, moral si legal sa existe ierarhii de avere, cu oamenii foarte bogati (varf), bogati, de conditie medie si saraci (baza piramidei). Tot din aceeasi cauza, activitatile sociale (productia de bunuri, prestarea de servicii, conducerea societatii, apararea ei, etc) se organizeaza si desfasoara in ierarhii bine definite, cu conducatori si condusi, fiecare cu competentele si atributiile proprii, eliminand orice fenomen de haos.

Nu putem fi toti patroni si conducatori. Datorita cauzelor enumerate anterior, trebuie sa existe angajati si persoane conduse. Nimeni nu opreste un angajat sa ajunga patron, prin invatatura, munca, eforturi suplimentare, riscuri si economii rationale. Deci, piramida economica (bazata pe avere) nu este incremenita, ci intr-o continua evolutie, dezvoltare si perfectionare. Aceasta determina eliminarea din varf sau pozitie medie a persoanelor care au ajuns acolo pe cai ilegale sau imorale ori prin noroc si promovarea in locul lor a celor merituosi. Altii mai buni se ridica in locul lor, prin fapte eficiente, producatoare de valori de intrebuintare (marfuri si servicii). Normalitatea, in care cei mai buni ajung in varf, se impune ca lege obiectiva impotriva exceptiilor in care unii neispraviti se catara in varful unei piramide, pe cai ilegale sau imorale (furt, inselaciune, exploatarea naivitatii celor mai buni, etc).

Raportul dintre patron si angajati, dintre conducator si condusi este definitoriu pentru modul de fructificare a capitalului uman, a valorii economice a oamenilor. In acest raport, patronul organizeaza si conduce activitatea economica a angajatilor avand, deci, rolul principal si decisiv. Nu exista angajati incompetenti in masa, dar exista destui patroni incompetenti, incapabili sa exploateze corect capitalul uman din subordine, este o regula de baza a acestui raport. Deoarece eficienta raportului patron-angajat depinde de cel care are drept de decizie (organizare, conducere, control,r ecompensa, plata, etc) voi pune accent pe sarcinile de perfectionare a acestuia (patron, conducator). Voi folosi cu precadere cuvantul patron, deoarece aceasta lectie este destinata impulsionarii liberei initiative si perfectionarii capitalului uman.

 

Sfarsitul primei parti.

Vă urez sănătate, succese, pace în suflet și lumină în minți!

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website