Archive

Posts Tagged ‘creativitate’

Cum procuram capitalul de incepere a unei afaceri?

Chiar nu suntem in stare noi, romanii, sa producem jucarii interesante, pentru consum intern si export?

Sa facem avere! – partea a patra

MOTTO:

“Cine se imprumuta ajunge rob !“– proverb romanesc

 

I.        Pentru inceperea majoritatii afacerilor pe care le voi prezenta in acest serial, avem nevoie de un capital banesc mai mic sau mai mare, functie de complexitatea afacerii abordate. In continuare va voi prezenta 6 (sase) surse de procurare a capitalului necesar demararii unei afaceri:

1.    Ideea e cel mai valoros capital

Ce spuneti, amicii mei cititori? Regula din titlul de mai sus este adevarata sau nu? Eu va asigur ca este adevarata suta la suta. Inainte de a exista un produs ori un serviciu aducator de bani, trebuie sa existe un creier care sa-l imagineze, sub forma de idee, solutie, reteta, schita, plan,proiect etc. Sa va relatez o poveste foarte adevarata pe care o stiu de la un amic foarte drag mie. In urma cu cativa ani, amicul meu a discutat cu un taran moldovean, dintr-o comuna de langa Onesti. Acesta era foarte instarit, deoarece producea si exporta in Germania arbusti ornamentali. Stiti ce i-a spus batranul amicului meu? I-a vobit cam asa: Domnule, vad pe la televizor tot felul de tineri care se plang ca nu au capital pentru a porni o afacere. Oare, ei n-au inteles ca cel mai important capital zace in creierele noastre? In continuare, batranul i-a demonstrat amicului meu, prin comparatii practice, ca avea perfecta dreptate.

Ce i-a povestit batranul moldovean amicului meu? Va reproduc povestea lui, deoarece este foarte instructiva si mobilizatoare pentru cei care vor sa faca bani si din piatra seaca. Satul lor a fost demolat, pentru a face loc unui lac de acumulare. Fiecare taran a primit o despagubire baneasca si un lot de pamant, pentru a-si relua viata de la capat. Unii tarani, mai putin intelepti, si-au incropit cate o cosmelie de chirpici si au cheltuit aiurea restul banilor de despagubire. Eroul nostru n-a procedat ca ei, in ciuda faptului ca fusese ghinionist la tragerea la sorti a loturilor de casa: nimerise intr-o vaioaga din care se scosese lut pentru fabricarea caramizilor. El a transformat ghinionul in avantaj: si-a facut un mic iaz particular, l-a populat cu icre fecundate si a inceput sa vanda peste. De asemenea, a “furat“ metoda de ardere a caramizilor si si-a facut si el destule, cat sa ridice o casa cu etaj. In continuare, a ingrasat pamantul argilos cu gunoi de grajd aruncat de alti sateni si a facut o gradina de flori si legume, din care a vandut la piata. Desi avea numai patru clase primare, a studiat manuale de pomicultura ale Academiei Romane si a inceput sa experimenteze in acest domeniu. Asa a ajuns sa produca un soi de par cu fructe mari cat gutuile, din care a obtinut bani frumosi.Cand amicul meu l-a cunoscut, avea aproape 70 de ani, era viguros si cu mare pofta de viata. Sursele sale de castig, de pe numai jumatate de hectar de teren, erau urmatoarele: fructe din pomi, flori si arbusti ornamentali, peste din iaz, produsele pasarilor (gaini, rate, gaste), cativa stupi de albine si laptele de la o capra. Avea o gospodarie de supravietuire si de castig pe cinste. Ei, ce spuneti amici cititori?

Daca veti vizita un salon de inventica, veti constata ca sute de romani produc inventii valoroase, transformabile in bani gheata. Unii sunt inca elevi sau studenti si asta ne bucura teribil: natiunea noastra are potential intelectual solid, pentru viitor. Destul de multi inventatori sunt pensionari, demonstrand practic regula pe care v-am expus-o in capitolul precedent: Niciodata nu e prea tarziu sa va apucati de ceva creator si sa va imbogatiti. La toate saloanele internationale de inventica, inventatorii nostri au luat “crema“ medaliilor de aur, argint si bronz. Acum, urmeaza faza urmatoare din activitatea lor: transformarea inventiilor in bani, prin vindere catre intreprinzatori bogati ori prin punere in productie.

Mai vreti si alte exemple de idei (solutii, retete etc.) care au produs bani cu nemiluita? Thomas Alva Edison era obsedat de idea ca energia electrica poate fi folosita la luminat. Cei mai mari specialisti ai timpului sau il contraziceau, sustinand ca gazul va fi mereu sursa de iluminat. Edison s-a incapatanat si a facut circa 2000 de experiente, pentru a descoperi un filament de bec care sa lumineze. In final, a reusit si s-a imbogatit. Astazi, toti folosim becul electric, dar majoritatea nici nu stiu cine l-a inventat. Motorul Diesel, atat de folosit in timpul nostru, a fost o simpla idee in mintea inventatorului german Rudolf Diesel. Primele incercari cu el au esuat, insa inventatorul credea cu putere in parerea sa. In final, a reusit sa-si perfectioneze si sa-si patenteze inventia, dobandind o avere considerabila.

Amicii mei, stiu ce ganditi: toate inventiile au fost deja facute, toate ideile care aduc bani s-au epuizat deja. Cat de gresit ganditi, amicii mei! Omenirea se afla abia la inceputurile cunoasterii stiintifice si ale creatiei de bunuri utile. Mii de produse si servicii asteapta, in necunoscutul viitor, ca dumneavoastra sa le descoperiti, sa le inventati, sa le vindeti ori sa le aplicati in practica.

Ati inteles ce am vrut sa va spun in acest subcapitol? Inainte de a ne vaita ca nu avem capital pentru a porni o afacere, sa cugetam profund! Sa ne scormonim creierul dupa o idee care aduce bani fara alta investitie! Sa vindem aceasta idee (inventie) unui intreprinzator bogat! Ulterior, cu banii luati pe inventie, putem face si investitia la care visam initial si ne cerea capital banesc de pornire. Mai intai, sa inventam lucruri simple, care ne aduc bani imediat! Pe masura ce adunam bani, putem inventa si lucruri mai complicate, care cer investitii banesti mari.

2.    Imobilele pot deveni capital de afacere

Prin imobile, intelegem terenuri si cladiri (locuinte, hale de productie si alte spatii). Ele pot deveni capital intr-o afacere, in mai multe forme, din care exemplific:

  • Daca nu dispuneti de bani si va asociati cu alte persoane in afacere, ele pot fi aduse ca aport in natura la capitalul social al firmei. In acest caz, terenurile pot fi folosite pentru productie agricola sau constructii, pot fi ipotecate sau vandute. Locuintele pot deveni sedii sau spatii de microproductie. Halele si alte constructii (saivane, grajduri, beciuri etc.) pot fi folosite pentru productie, pentru inchiriere, pentru ipotecare sau vanzare.
  • Daca vreti sa faceti afaceri de unul singur, puteti folosi imobilele exemplificate pentru productie, pentru inchiriere sau pentru ipotecare si vanzare, cu scopul de a obtine bani gheata necesari altor investitii. Daca nu aveti rude sau prieteni de nadejde, foarte cinstiti, din care sa va faceti asociati de firma, e recomandabil sa lucrati pe cont propriu. Spun asta, deoarece, in epoca de tranzitie, multe persoane si-au stricat caracterele, din cauza lacomiei. Asa s-a ajuns la inselaciuni, furturi si certuri intre asociatii din numeroase firme. Banii multi starnesc lacomie si aceasta duce la pierderea omeniei.

In concluzie, sfatul meu este ca, la inceput, sa fiti asociati unici sau numai cu sotia (sotul).

Daca sunteti in posesia unui imobil care poate fi ipotecat sau vandut, va rog sa fiti foarte atenti la urmatoarele reguli:

  • Nu ipotecati (nu vindeti) imobilul decat daca aveti deja un plan de afacere clar si foarte sigur! In caz contrar, puteti cheltui banii pe incercari de afacere neizbutite ori pe bunuri de consum care va ispitesc si va abat de la adunarea de avere. In perioada de tranzitie, zeci de mii de romani si-au pierdut imobilele, deoarece nu au respectat aceasta regula.
  • Nu folositi mai mult de 50% din banii obtinuti pe ipoteca sau din vanzare pentru a face o afacere noua, oricat de rentabila ar parea aceasta! Pastrati un fond de rezerva de 50% pentru situatii neprevazute! Asa procedeaza oamenii chibzuiti, care nu se pripesc, manati de lacomie, sa-si bage toti banii intr-o afacere. Acestia stiu ca averea se strange lent, din afaceri din ce in ce mai mari, care se dezvolta prin reinvestirea castigului. In perioada de tranzitie, multe persoane din Romania nu au respectat aceasta regula, pierzand toti banii obtinuti din ipoteca sau din vanzare. Nu faceti ca ei!
  • Daca ati ipotecat imobilul, nu contati ca veti plati primele rate din castigurile obtinute din afacerea pe care o porniti! Pastrati-va o suma de bani echivalenta cu primele 24 de rate (deci, pe doi ani inainte)! Va fac aceasta recomandare, deoarece s-ar putea ca afacerea dumneavoastra sa nu mearga bine de la inceput, ci sa devina profitabila mai lent, pe masura ce castigati experienta si va impuneti in piata. Ar fi pacat sa pierdeti imobilul ipotecat din cauza nechibzuintei. E mai bine sa va asigurati impotriva oricarei eventualitati negative. Stiti ca foarte multi romani in ultimii ani au pierdut imobile valoroase, vandute fortat, pe cale juridica, la preturi mult sub valoarea lor reala.
  • Daca ati facut o ipoteca, transformati restituirea imprumutului in scopul principal al primelor luni sau al primilor ani de activitate! Nu va grabiti sa cheltuiti pentru consum si distractie din primele castiguri ale firmei! Folositi acesti bani pentru a va rascumpara libertatea economica, platind ipoteca! Cine se imprumuta ajunge rob, spune un proverb romanesc. Bancile nu sunt institutii de binefacere, ci niste camatari foarte sangerosi, care va pot insela cu reclame mincinoase si functionari cu zambete mieroase. Stiti foarte bine ca majoritatea bancilor ne iau aproape dublu sumei imprumutate pe termen lung. Sa zicem ca am imprumutat 100 000 de euro, pe termen de 20 de ani. De ce sa dam noi comisioane, dobanzi si alte datorii bancare de aproape 100 000 de euro, cand putem folosi acesti bani in alt scop? De ce sa pierdem imobilele ipotecate? Atentie mare la aceasta capcana in care au cazut cam multe persoane!

3.    Putem procura capitalul de pornire a unei afaceri din vanzarea unor bunuri mobile, cum ar fi bijuterii, tablouri, mobilier vechi, autoturisme scumpe sau alte bunuri de care dispunem.

 

Aproape ca nu exista familie de romani, chiar mai modesti, care sa nu posede bijuterii de aur, pietre pretioase, argint, platina. Unele sunt mostenite, altele, achizitionate in timp. Ca regula de viata, tineti minte ca bijuteriile nu fac nici o femeie mai frumoasa si nici un barbat mai aratos. Deci, ele sunt dispensabile si pot fi vandute, pentru a ne procura capitalul necesar pornirii unei afaceri sigure.

In multe case din orase poti gasi obiecte vechi si scumpe, care nu prea folosesc la nimic. Ele pot fi vandute , obtinand bani gheata necesari inceperii unei afaceri. Cu titlul de exemplu, enumar cateva obiecte de acest fel care ar putea fi transformate in bani: tablouri; mobilier stil; piane; covoare rare; vesela de argint; colectii de timbre, bani, decoratii sau alte obiecte; pendule si ceasuri de valoare; obiecte de argint masiv; cristaluri si portelanuri valoroase; masini de cusut de colectie; instrumente muzicale valoroase etc.

Daca ati apucat sa bagati bani grei intr-o masina scumpa si vi se ofera o afacere rentabila, nu ezitati sa va schimbati autoturismul cu unul mai ieftin! Ulterior dupa ce veti castiga bine din afaceri, veti putea sa va achizitionati orice masina doriti.

Ati inteles ce v-am sugerat la acest subcapitol? Treceti in revista toate bunurile mobile de care dispuneti si intrebati-va la care puteti renunta, pentru a va procura capitalul de pornire a unei afaceri!

4.    Supramunca si economisirea crancena sunt un izvor de capital pentru o viitoare afacere prospera

In judetul Arges, traieste si munceste un roman care s-a repatriat din SUA, cu un capital mai mare de un milion de dolari la vremea la care a inceput. A folosit banii pentru a-si organiza o afacere rentabila in Romania si acum este foarte multumit in propria tara. Cum credeti ca a facut banii in SUA, unde concurenta este nemiloasa? Prin supramunca si economisire crancena, amicii mei. A avut in permanenta doua slujbe, care ii ocupau timpul de la ora sase dimineata pana la opt seara. A strans ban langa ban, renuntand la majoritatea placerilor costisitoare. Un alt roman din Arad, lucreaza de vreo cativa ani in Italia, in cate doua slujbe complementare. Cum strange ceva banuti, cumpara terenuri si case in Romania. Deci, nu cheltuieste banii, ci ii investeste pentru viitor, cand va reveni definitiv in tara, sa se apuce de afaceri pe cont propriu.

Stiu ce ganditi, amicii mei cititori: persoanele din exemple au castigat banii in strainatate, unde exista posibilitatea de supramunca. La noi in tara nu se poate asa ceva. Ei, bine, eu va contrazic in mod argumentat. Romania duce lipsa de forta de munca, fapt pentru care importa chinezi, tunisieni, ucrainieni si basarabeni. In al doilea rand, cine vrea sa traga ca disperatul, cu scop de a-si aduna un capital pentru propria afacere, gaseste multiple cai de castig. Daca ne punem mintea la contributie, vom gasi destule sectoare de supramunca, pentru un timp limitat, pana ce adunam capitalul necesar propriei afaceri. Cel mai mare dusman al economisirii capitalului de pornire a afacerii este consumatorismul. Merg pe strada si vad muncitori care fumeaza tigari scumpe, beau bauturi scumpe, intarzie cu orele prin localuri. Cum sa adune ei capital pentru afacere, daca fac cheltuieli mai mari decat castigurile si nu pun nimic deoparte?

Regula e clara, amicii mei: Cine vrea sa se imbogateasca trebuie sa rupa pisica! Adica, sa faca un efort de supramunca si de economisire crancena, pana ce strange cheagul necesar unei afaceri pe cont propriu. Dupa aceasta, sa porneasca si sa rentabilizeze afacerea, apoi sa-si permita sa se relaxeze. E adevarat ca aproape toti oamenii se pot imbogati, dar numai cei care respecta regulile de inavutire ajung bogati. Va sfatuiesc sa intrati in randurile lor.

5.    Veniturile din mosteniri, donatii ori alte surse intamplatoare de castig pot fi inmultite, prin afaceri rentabile.

6.    In fine, daca vreti sa faceti o afacere pe cont propriu, puteti imprumuta banii de la rude, prieteni, banci sau alte institutii specializate. In nici un caz, nu imprumutati bani de la camatari, deoarece va riscati bunurile gajate si chiar viata! Cei care sunteti mai instruiti si mai descurcareti puteti obtine imprumuturi nerambursabile, din programele europene aflate in derulare pe teritoriul romanesc. Aceste fonduri nu sunt deloc neglijabile, fapt pentru care va recomand sa va informati la organismele prin care se obtin si sa actionati cu multa rabdare pentru a intra in posesia lor.

Imprumutul de la banca trebuie sa fie ultima solutie la care sa apelati, deoarece comisioanele si dobanzile sunt impovaratoare, astfel ca va inghit aproape toate castigurile din afacere. Daca aveti posibilitatea sa imprumutati bani de la rude sau amici apropiati, cu dobanzi mici, folositi aceasta posibilitate! Ea va ofera conditii de plata mai usoare decat bancile si n-o mai simtiti ca pe o robie, ca pe o vesnica grija sau chiar teama de a nu intarzia platile catre creditor.

V-am expus principalele surse de procurare a capitalului necesar inceperii unei afaceri. Acest capital poate fi mai mic sau mai mare, functie de afacerea pe care o abordati. Eu va sfatuiesc sa incepeti afaceri mici, cu capitaluri reduse si sa le dezvoltati treptat, pe masura ce castigati experienta si bani. Asa este intelept. Multi tineri viseaza direct afaceri de mare anvergura si care promit castiguri foarte ridicate. Ce va faceti insa daca, dupa ce v-ati lansat intr-o astfel de afacere, descoperiti ca nu merge si pierdeti capitalul? Va vine sa va puneti streangul de gat, nu? Din nefericire, destui romani s-au hazardat in afaceri pe picior mare, au falimentat si au ajuns saraci lipiti pamantului ori chiar in inchisoarea datornicilor.

Nu va aventurati dincolo de lungimea plapumii de care sunteti siguri! Construiti afacerile treptat, de jos in sus, de la mic la mare! Porniti numai afaceri pe care le puteti controla personal, cu propria dumneavoastra capacitate! Daca afacerile in care va angrenati ajung sa va depaseasca, riscati sa pierdeti tot ce ati castigat prin munca cinstita. De exemplu, multi dintre dumneavoastra au auzit de fostul milionar Ilie Alexandru din Slobozia, creatorul firmei Dallas. Era un om muncitor, serios si cumsecade. A castigat foarte bine din cateva afaceri pe care le stapanea la perfectie: o fabrica de confectii, o fabrica de sucuri naturale, cateva magazine si campingul Dallas. S-a lasat insa atras in afaceri en gross cu cereale si a fost pacalit, incat a pagubit enorm. S-a imbolnavit de suparare si a murit in urma unui accident vascular la doar 58 de ani acum aproape 2 ani. Mare pacat!

Inainte de a trece la urmatorul capitol, va atentionez de ceva deosebit de important: Nu va puneti sperante de crestere a nivelului de trai in politicieni si guvernanti! Politicienii si guvernantii vor nascoci mereu taxe si biruri, pe care sa le platim, pentru ca ei sa huzureasca.

Concluzia? Trebuie sa reusim sa ne crestem nivelul de trai si sa ne imbogatim pe cont propriu, strecurandu-ne prin  hatisul legilor nedrepte sau ambigue elaborate de politicieni si guvernanti. Dupa ce vom fi bogati, ne vom putea organiza in asociatii si vom putea impune guvernantii pe care ii meritam. Aceasta este calea catre Romania prospera si civilizata din viitor. O vom strabate cam in zece ani poate. Peste 15-20-30 de ani, Romania va fi una dintre cele mai frumoase si mai prospere tari europene. Cu o singura conditie, insa: sa mobilizam la creatie si imbogatire cinstita majoritatea concetatenilor. Pentru inceput, sa mobilizam in aceasta directie cel putin un milion de oameni. Nu putem? Eu va voi demonstra ca putem!

 

II.         Sugestii de afaceri

Jucariile sunt foarte rentabile

Specialistii din economia mondiala au descoperit oarecum surprinsi, ca sumele care circula in industria jucariilor sunt mai mari decat in multe alte domenii serioase. In fiecare an, castigurile din acest sector se ridica la cifre fabuloase, de care beneficiaza un numar limitat de persoane, din natiunile care au inteles sa trateze corect industria jucariilor. Vorbim de industria si de productia pe banda, nu de productia artizanala de jucarii. Asta nu inseamna neaparat ca investitiile intr-o fabricuta de jucarii (un atelier, mai bine zis) sunt foarte mari sau mari. In acest domeniu, se poate porni o afacere cu cateva mii de euro si cu un singur produs mult agreat de piata. Dupa ce dati lovitura, puteti sa transformati atelierul in fabrica si sa diversificati productia. Terenul este liber, deoarece majoritatea fabricilor de jucarii din perioada socialista au fost falimentate. Ca urmare, in prezent, importam jucarii si nu de cea mai buna calitate (chinezisme).

Chiar nu suntem in stare noi, romanii, sa producem jucarii interesante, pentru consumul intern si pentru export? Suntem, cu siguranta, insa ne lipseste impulsul initial. Majoritatea celor care au capital nu acorda atentia cuvenita acestei activitati economice rentabile iar cei care au idei si inventii nu au suficient capital de pornire. Sa va dau un exemplu: ing. Ion Valcu, are o sumedenie de inventii premiate cu aur, argint si bronz la saloanele nationale si mondiale de inventica. Printre inventii, se numara si cateva jucarii de mare efect si de mare viitor: saniuta nazdravana, care luneca atat pe zapada cat si pe uscat; miniozeneul cu transmitere prin simpatie si rotatie; jucaria-fantezie, care urca un plan inclinat fara nici un fel de energie etc. Mai multi cetateni straini s-au aratat interesati sa-i cumpere inventiile, insa bogatii intreprinzatori romani se arata reticenti. De ce? Deoarece s-au invatat sa castige din specula si nu din creatii originale. Desigur, va aparea si inteligentul roman care sa cumpere si sa puna in fabricatie inventiile, deoarece inventatorul nu vrea sa le vanda unor straini, sa imbogateasca alte natiuni.

Cum sa te imbogatesti din jucarii? se intreaba scepticii. Pai, amicii mei cititori, v-ati intrebat cate miliarde de dolari s-au scos dintr-un singur model de papusa, Barbie? Am spus miliarde si n-am exagerat. In jurul acestei papusi nu prea grozave, impuse cu forta reclamei, s-au vandut patente, drepturi de reclama pentru diverse produse, hainute de jucarie, alimente preferate de copii, datorita papusii etc. Ati citit in alt articol ca inventatorul cubului magic, Rubik, a castigat cateva milioane de dolari din inventia sa? E un simplu cub format din cubulete mai mici, care se rotesc intr-un anumit fel, pentru a aduce o singura culoare pe fiecare fata. Castigurile din acest cub, vandut la nivel mondial (s-a vandut si la noi), au depasit miliarde de dolari, mai ceva decat vanzarea de armament. Oricine se poate imbogati din inventarea si vanzarea unei singure jucarii de efect. Pana si cei mai saraci parinti isi rup de la gura sa cumpere jucariile cerute de copiii lor, fapt constatat de mine zi de zi, de circa doua luni de cand am o mica afacere in Mamaia. Asta ca sa nu mentionez jucariile oferite in dar de bunici, amici de familie sau jucariile cumparate en gross, de gradinite si alte institutii.

In mod normal, jucariile trebuie sa contribuie la dezvoltarea unor calitati de personalitate la copii: inteligenta, memoria, intuitia, indemanarea fizica, rabdarea, blandetea etc. Obiceiul unor parinti moderni de a inlocui jucariile efective cu jocuri pe calculator este profund nociv. El poate duce la alienari grave, foarte greu de tratat. Pentru a creste sanatosi, copiii trebuie sa se joace efectiv, in plan fizic si cat mai mult timp in natura. Chiar daca acest gen de joaca prezinta si inconveniente (se pot lovi, se pot murdari sau rupe hainele), este de preferat alienarilor psihice produse de jocurile pe calculator. Copiii care se joaca efectiv isi asuma roluri, invata sa traiasca in societate, sa se intreaca, sa invinga in plan fizic, sa-si dezvolte abilitatile psiho-fizice.

Ati aflat ce scop trebuie sa aiba jucariile, din paragraful precedent. Ce ne mai trebuie pentru a le construi si a le pune in vanzare? Ne trebuie o minte de inventator care sa le imagineze si una de negustor care sa le impuna prin vanzare. Intr-un capitol ulterior, referitor la comert, vom discuta pe indelete cum se formeaza o gandire de negustor. Acum va atrag atentia ca jucariile cuprind  o arie foarte larga de produse, din urmatoarele categorii:

  1. Jucarii inerte, care se bazeaza numai pe simpla lor prezenta si pe modul in care le manuiesc pruncii.
  2. Jucarii mecanice, cu diverse mecanisme simple, care se pot misca in diferite moduri, pe baza de arcuri, parghii, magneti, scripeti etc. Daca va apucati sa cititi un manual de fizica elementara, va vor veni zeci de idei de astfel de jucarii. Va voi prezenta si eu cateva, cu titlul de exemplu.
  3. Jucarii electronice, la care miscarea si sunetele sunt asigurate de dispozitive electronice actionate de baterii electrice. Acestea se pot misca si pot scoate diverse sunete(pot mieuna, pot latra, pot spune propozitii simple etc.). In tara noastra, exista electronisti care pot pune la punct astfel de jucarii chiar mai bine decat cei din strainatate.

Conform normelor in vigoare, jucariile trebuie sa fie confectionate din materiale care nu pun in pericol sanatatea si integritatea fizica a copiilor. Cel mai des se folosesc blana artificiala, materiale textile, mase plastice, hartie si lemn. Jucariile confectionate din tabla ascutita si metale taioase au fost excluse. Jucariile pot avea grade diferite de complexitate, de la cele mai simple si pana la cele mai sofisticate. Faptul ca o jucarie este mai complicata nu inseamna ca este mai solicitata si mai rentabila. De pilda, cuburile simple, din material plastic si lemn, pe care copiii invata literele si cifrele, sunt mai solicitate decat jucariile electronice, atat de parinti, cat si de gradinite. La fel, un simplu Hopa-Mitica poate fi preferat fata de o papusa care spune I Love You.

In fine, o calitate pe care trebuie s-o aiba toate jucariile: sa fie atat de atragatoare, incat sa nu rezistati, ci sa o cumparati. Ce inseamna asta? Inseamna multa imaginatie din partea proiectantului. De exemplu, eu sunt la o varsta la care nu ma mai joc cu nici o jucarie. N-am rezistat insa sa nu-i cumpar sotiei diverse papusi de plus foarte atragatoare.


Cam ce jucarii puteti produce si vinde?

  1. Majoritatea animalutelor din blana artificiala sunt simpatice si se vand bine. Cand le proiectati, e bine sa va inspirati din filmele de desene animate pentru copii, deoarece, in acest caz, veti exploata o reclama indirecta deja facuta.
  2. De pe piata romaneasca a disparut popularul Hopa-Mitica (e cunoscut si la alte popoare). Este o jucarie simpla, bazata pe o regula de fizica (regula centrului de greutate). Chiar daca la o astfel de jucarie ati avea un beneficiu de un leu nou, tot ati castiga cateva zeci de mii de lei noi pe an, ceea ce este mult mai mult decat castigam unii dintre noi acum,nu-i asa?
  3. Prastia care mi-a incantat zilele copilariei si ale primilor ani de adolescenta aproape ca a disparut din jocurile copiilor moderni de azi. Am vazut insa in strainatate prastii foarte sofisticate, la vanzare. Deci, in vestul Europei, copiii se joaca cu asa ceva. Eu am adus prastia in discutie pentru o jucarie si mai interesanta: avion lansat cu prastia. Corpul avionului se confectioneaza din material plastic usor. Sub el, se face o scobitura ori se ataseaza un carlig pentru a fi prins in prastie. Botul avionului se inveleste in cauciuc, spre a evita accidentele. Avionul se lanseaza dintr-o prastie simpla, cu cracana si elastic de aruncare. El planeaza un timp, apoi cade pe pamant.
  4. Moara de apa lipseste cu desavarsire din jocurile copiilor actuali. Ea se poate confectiona usor, intr-o mica fabricuta cu prese (matrite) de material plastic. E compusa dintr-un suport pe care se fixeaza rezervorul de apa (sus) si roata cu cupe (sub rezervor). Pe roata, se pot lipi fasii colorate diferit, care danseaza frumos, in timpul rotirii. Apa din rezervor curge picatura cu picatura, in cupe, rotind roata. Intreaga instalatie este pusa intr-un mic lighenas, pentru a nu uda imprejurimile. Pentru jocul pe litoral, se poate folosi moara de nisip. In acest caz, gura rezervorului trebuie sa fie mai mare, sa permita nisipului sa cada pe cupele rotii.
  5. Pistol-arbaleta cu sageti prevazute cu ventuze. Jucaria este simpla: o arbaleta formata din pistol de lemn, arc si tragaci. In canelura arbaletei, se introduc sageti cu varful bont, acoperit cu cauciuc ori cu ventuze, pentru a preveni ranirile. Este folosita pentru tras la tinta (i se poate atasa si o tinta de tabla lucioasa, cu picior de sprijin).
  6. Trusa magicianului este o jucarie complexa, destinata copiilor mai mari de 10 ani. Ea poate fi confectionata dupa instructiunile lasate de marele iluzionist A. Iozefini, in cartea Cum puteti deveni iluzionist. Dumneavoastra o puteti produce intr-un atelier de jucarii, apoi o oferiti la vanzare, impreuna cu instructiunile de folosire.
  7. Maroco este un joc de indemanare si atentie, omologat in perioada socialista. Este jucat cu betisoare subtiri cam cat niste scobitori, care trebuie ridicate rand pe rand, din gramada, fara a atinge alte bete. Se joaca la concurs, de mai multi copii.
  8. Oina a fost sport national, insa copii de azi n-o mai joaca. E atat de greu sa confectionati mingi si bate de oina si sa reimpuneti acest joc?
  9. Jucariile formate din piese care se ansambleaza dezvolta intuitia, inteligenta, spiritul de observatie si indemanarea copiilor. In acest scop, puteti confectiona tractoare, camioane, autoturisme, rachete, avioane etc. formate din piese disparate. Copiii trebuie sa descopere singuri cum trebuie ansamblate.

10. Minipopicaria se amenajeaza intr-o cutie de lemn de circa un metru lungime si de 20-25 cm latime, respectand proportiile dintr-o popicarie (bowling) adevarata. Popicele se fac din lemn sau plastic, la fel ca si mingea folosita pentru a le dobori. Se poate juca de catre mai multi copii.

Exemplele ar putea continua la nesfarsit, trecand la jucarii mai sofisticate: trenulete si automobile miscate electric, papusi inzestrate cu dispozitive electronice de mers si vorbit, animalute care scot sunete, personaje din filmele de desene animate care fac anumite miscari.

11. Papusile pentru fetite nu sunt niciodata prea multe. Cei mai inspirati ar putea impune o papusa romaneasca, cu nume neaos romanesc, care sa detroneze dominatia papusii Barbie.

Daca intentionati sa va apucati de aceasta activitate, in care investitiile initiale sunt mici, vizitati magazinele de jucarii! Studiati jucariile existente si intrebati-va ce inovatii le-ati putea aduce! Dupa aceasta, alegeti-va unul sau mai multe produse pentru atelierul dumneavoastra! Puteti avea succes chiar si numai cu un anumit tip de jucarie. Marele succes se obtine, insa, dintr-o inventie absolut noua, impusa pe piata prin reclama de la om la om (a cumparatorilor). Ca atare, folositi-va fantezia si imaginati ceea ce nimeni n-a mai imaginat!

Sper ca v-am convins ca industria de jucarii va prezinta multiple retete de afaceri rentabile. Daca nu ma credeti, mergeti in piata de jucarii si vedeti cat de scumpe sunt cele mai simple dintre ele, pe care le puteti face si dumneavoastra, fara vreun efort deosebit!

 

 

Daniel Serbanica,

Viitor om de succes si prosper impreuna cu dumneavoastra.

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website