Archive

Posts Tagged ‘obiceiuri de consum’

Exploatati operativ sansele!

Circumstante avantajoase: transforma-le in saci cu bani

Cauta in jurul tau circumstantele avantajoase si transforma-le in profit pentru tine

Sa facem avere! – capitolul noua

 Exploatati operativ sansele!

 

MOTTO:

Majoritatea sanselor pot fi prognozate sau descoperite in timp util exploatarii cu profit! “

 

In limbajul uzual, prin sansa intelegem ocazie favorabila, circumstanta avantajoasa, noroc. In limbajul economic, notiunea e ceva mai larga, cuprinzand toate circumstantele unei afaceri pe care le putem exploata cu castig material.

Sansele economice sunt de trei tipuri principale:

1.    Sanse prognozabile (naturale), in randul carora intra toate circumstantele si ocaziile pe care un producator, comerciant sau prestator de servicii trebuie sa le cunoasca si sa le exploateze constant, pe baza de prognoza si plan. In randul acestora, se disting factorii despre care am discutat la prognoza:

a.    Obiceiurile de consum al anumitor produse si servicii, la nivel orasenesc, zonal sau national, ca de exemplu consumul de alimente, jucarii, cadouri de un anumit fel, felicitari, flori, masti, servicii postale si de curierat etc., cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase: Pasti, Craciun, Anul Nou, Martisor, Ziua indragostitilor (Valentine’s Day), Halloween, Ziua femeii, Ziua tatilor, Sambra Oilor, Targul de Fete, Ziua Nationala, Ziua Eroilor, Sanziene, zile in care se fac adunari populare pentru a comemora eroii strabuni, Ziua Armatei, Ziua Copilului, Ziua Recoltei (Taranului, Fermierului), hramuri religioase, Zilele Castanului etc.

Producatorii, comerciantii si prestatorii de servicii trebuie sa aiba propriile calendare, in care sa prevada ce produse si servicii se vor consuma in aceste zile, pregatindu-le din timp, pentru a le oferi cat mai bine. In randul obiceiurilor de consum zonal (judetean, provincial) putem aminti clopuri specific unor zone, costume populare pe zone folclorice, servicii muzicale specific zonale sau rurale (populara, lautareasca, de nunti etc,), bauturi traditionale unor zone (braga – Dobrogea, palinca – Ardeal) etc. In randul serviciilor prognozabile in limite destul de stranse intra si cele ocazionate de evenimentele vietii, fericite si nefericite, cum ar fi produse si servicii destinate nuntilor, nasterilor, botezurilor, cununiilor religioase, inmormantarilor. Aceste evenimente sunt sigure si se petrec intr-un ritm stabilit de studii demografice. Tot in obiceiurile de consum prognozabile intra produsele si serviciile de sezon, cum ar fi: articole de plaja, bauturi racoritoare, articole de camping, articole de schi si sanius, servicii turistice sau de inchirieri obiecte turistice, bauturi de sezon (must, tulburel, tuica fiarta) etc. Dupa cum vedeti, avem destule sanse de exploatat, numai ca trebuie sa le cunoastem dinainte, sa ne facem un calendar anual cu ele, incat sa nu scapam nici una.

b.    Atitudinile pozitive fata de anumite marfuri si servicii, cel putin la nivel zonal si judetean, daca nu si la nivel national, ne permit prognoza corecta si identificarea in timp util a sanselor de castig, cu scopul exploatarii lor operative. Cateva exemple. Increderea taranilor in anumite tipuri de culturi si anumite rase de pasari si animale poate fi exploatata pentru a le livra seminte, material saditor, soiuri selectionate de animale si pasari. De asemenea, atitudinea taranilor fata de anumite produse industriale poate fi exploatata pentru a le oferi exact ce doresc, in ce au incredere (anumite tipuri de masini si unelte agricole, de imbracaminte, incaltaminte si materiale de protectie) etc. Atitudinea taranilor fata de contractele de achizitii, in general si fata de anumite clauze, in special, poate fi exploatata pentru a le oferi exact ce le place. Atitudinea persoanelor bogate fata de produsele de lux, dintr-o anumita gama sau de o anumita marca (imbracaminte, parfumuri, incaltaminte, cosmetice etc.), poate fi exploatata.

c.    Gusturile si preferintele cvasigeneralizate si stabilizate pentru anumite categorii de cumparatori (tineri, femei, tarani etc.) pot fi cunoscute si exploatate ca sanse. De exemplu, pe baza acestor gusturi, se produc si se comercializeaza blugi, pantofi sport tip adidas, canadiene si geci comode, pantofi cu talpa ortopedica (o moda care tine de mult timp), jucarii, emisiuni muzicale radio si televizate, servicii muzicale (spectacole,  cd-uri, dvd-uri) pizza, floricele, seminte comestibile, anumite tipuri de autoturisme, anumite tipuri de case etc.

  1. A doua categorie de sanse sunt cele intamplatoare (ocazionale sau sanse propriu-zise). Ele apar in timpul derularii obisnuite a afacerilor noastre, in urmatoarele forme:
  • Cereri mari de produse si servicii, provocate de scaderea ofertei, de trezirea unui interes aparte pentru un anumit tip de produs ori serviciu sau de alte evenimente. Cine poate oferi rapid produsele si serviciile solicitate exploateaza operativ sansa, vinde mult si poate ridica pretul in limite destul de mari. Cunoasteti evenimente care au determinat producerea si vanzarea cu profituri fabuloase a unor produse si servicii: criza uleiului; criza zaharului; criza chibriturilor; criza cuielor si sarmei (imediat dupa 1990); criza indigoului (1990-1992); criza hartiei de ziar (1990-1994) cand s-au importat cantitati mari din Rusia, la preturi foarte mici, obtinandu-se profituri uriase; criza cantarelor electronice impuse obligatoriu prin lege; criza malaiului; criza covoarelor manuale (in socialism); explozia consumului de produse din import (1990-1994) etc.
  • Aparitia unor oferte la preturi scazute, foarte rentabile pentru cei care cumpara si revand. Ofertele respective pot fi determinate de mai multe cauze: lichidarea de stocuri, vanzare silita a unor bunuri ipotecate, vanzarea grabita a unor bunuri de catre persoane care emigreaza ori au nevoie urgenta de bani, vanzare cu prêt mic, de catre persoane naïve, ce nu cunosc valoarea de piata, vanzarea en gross de catre un producator care are urgenta nevoie de lichiditati pentru alte operatii, evenimente deosebite etc. Acestea sunt ocaziile propriu-zise, exploiatate operativ, de persoanele informate in timp util. Prin exploatatea operativa a unor astfel de sanse ocazionale (intamplatoare, neprognozabile), s-au facut adevarate averi, in perioada 1990-1995, din imobile, obiecte de arta, produse de consignatie si licitatie (bibelouri, picturi, bijuterii, tapiserii, mobilier, piese de colectie etc.), terenuri in zone rezidentiale si turistice, produse electronice, materiale de constructie, imbracaminte si incaltaminte etc.

 

Ce este specific acestui tip de sansa ?

  • Aparitia intamplatoare, neprognozabila si neprognozata;
  • Timpul scurt in care poate fi exploatata;
  • Necesitatea obtinerii de informatii despre ea in timp util producerii, cumpararii sau vanzarii (informatii oportune);
  • Necesitatea unor decizii operative dar suficient de solide pentru a evita riscuri majore.

Cine are informatia se imbogateste. Daca vreti sa castigati din exploatarea sanselor propriu-zise, trebuie sa va construiti un sistem de informare economica, cel putin de nivel orasenesc si judetean, daca nu si de dimensiuni national-europene, incat sa obtineti informatii in fiecare zi. Daca sunteti patronul unei firme mici, stabiliti-va un sistem propriu de informare (din presa de afaceri, din informatii culese personal sau printr-un angajat specializat, din colaborarea cu alti intreprinzatori).

 

  1. A treia categorie de sanse sunt cele create de organele de conducere economica, de marile companii sau chiar de noi insine. Ca intreprinzatori modesti, avem mai putine posibilitati financiare de a ne crea sanse, prin dezvoltarea unor gusturi si mode, reclama de mare anvergura (foarte costisitoare), cheltuieli promotionale (oferte de gratuitati in campanii promotionale), targuri, expozitii, simpozioane, emisiuni televizate etc. Aceasta nu inseamna ca suntem in inferioritate. De regula, micul intreprinzator se misca mai rapid, isi adapteaza mai rapid productia, oferta de servicii si comertul, astfel ca poate beneficia de cheltuielile facute de stat sau de marile companii, pentru a se lansa cu afacerea sa exact in curentul de opinie, de gusturi si de dorinte de cumparare facut de acestia. De exemplu, intreaga mass-medie romaneasca a facut mare caz in jurul mortii printesei Diana si a cantaretului Michael Jackson, creand un interes de masa. Cativa editori s-au orientat la iuteala, au exploatat interesul si reclama gratuita, lansand reviste, brosuri, carti, fotografii si pliante cu aceste teme, care s-au vandut cu mare viteza. Eclipsa din anul 2000 e.n. n-a cerut bani de reclama din partea tuturor intreprinzatorilor care si-au vandut produsele si serviciile (ochelari, brosuri, reviste, carti, brelocuri, CD-uri, suveniruri, servicii turistice, bancnote de colectie etc.).

O parte din sansele create au un caracter absolut sigur, deoarece rezulta din legi si alte acte normative cu caracter obligatoriu. De exemplu, prin lege, s-a impus folosirea caselor electronice de marcat si a cantarelor electronice, masura care a favorizat importatorii si vanzatorii de astfel de produse, dar a defavorizat producatorii locali. Schimbarea actelor de identitate si a pasapoartelor a determinat castiguri mari la servicii foto, editura si tiparire speciala. Interzicerea importurilor de imbracaminte second-hand de anumite tipuri (lenjerie, ciorapi etc.) scade sansele celor care traiau din acest segment. Impunerea cadastrului prin lege a crescut sansele celor care ofera servicii cadastrale. Exemplele sunt cu duiumul.

Ce ne intereseaza pe noi? Cei care au “ pile “ in politica isi impun legi si hotarari de guvern prin care isi creeaza sanse obligatorii, chiar temoprare, cum ar fi, scutirea de vama pentru un anumit produs, pe o perioada scurta de timp – o zi, o saptamana. Asa se intampla lucrurile in toata lumea: marii intreprinzatori isi sustin proprii politicieni, iar acestia, ajunsi la putere, ii recompenseaza cu facilitatile legale. Nu va speriati, insa! In urmatoarele capitole din acest serial veti invata sa culegeti, sa verificati si sa folositi cu operativitate informatiile, la fel ca spionii, astfel ca le-o puteti lua inainte, intrand in curentul creat de marii intreprinzatori, cu un pas inaintea lor. Situatia e mai neplacuta cand, pentru anumite activitati, se cer autorizari la care au acces numai rechinii din mafia politico-economica.

Si noi ne putem crea sanse, in vederea exploatarii lor cu profit. In acest scop, folosim reclama simpla (afise, pliante, fluturasi), televizata (daca ne tin buzunarele). Zvonul public despre chilipirul pe care il oferim (desigur, il oferim temporar, pana ce dezvoltam clientela stabila), oferirea sistematica a unor gratuitati si facilitati (vanzarea pe credit, vanzarea in consignatie etc.). In unele cazuri, anumiti intreprinzatori folosesc mijloace imorale pentru a-si vinde produsele sau serviciile. Ma refer aici la cei care presteaza servicii de astrologie, de numerologie ori de ghicit in diferite forme, fac reclama deghizata (contra spaga) pentru diferiti “ profeti “ sarlatani (pe posturi de televiziune sau prin ziare), lanseaza zvonuri panicarde pentru a determina populatia sa consume anumite produse si servicii etc.

O alta metoda de creat sanse porneste de la consumator catre intreprinzator. Ne intrebam ce produse si servicii ar dori oamenii sa mai consume, verificam concluziile noastre prin testare (sondaj de opinie) si, daca se confirma dorinta oamenilor de a capata un produs ori serviciu nou, il cream si-l oferim. In aceasta problema, va puteti inspira in curand dintr-un capitol referitor la regulile inventicii pe care-l voi scrie. Cert este ca oamenii asteapta zeci de servicii si produse pe care nimeni nu se gandeste sa le ofere pentru a castiga. Aceasta stare de inactivitate m-a determinat sa scriu acest serial si sa inserez solutii concrete la finele fiecarui capitol. Putem castiga din bunuri si servicii cerute pe piata interna si straina, cu minim de investitii banesti, dar cu un efort psiho-fizic deosebit. Toate inceputurile sunt insa grele. Daca asteptam vremuri mai usoare, nu vom reusi niciodata. Multe am mai putea discuta despre crearea si exploatatea sanselor. Va las posibilitatea sa va folositi imaginatia si informatiile culese personal, din teren.

E timpul sa cristalizam cateva reguli privind exploatarea sanselor:

1. Sansele se bazeaza pe informatii exacte, utile si oportune, culese in timp indelungat sau imediat dupa aparitia lor. Aceasta presupune ca fiecare intreprinzator dornic de imbogatire sa cunoasca metodele de culegere a informatiilor, pe care le voi prezenta in alte capitole, sau sa foloseasca un angajat specializat in aceasta problema. In prezent, majoritatea intreprinzatorilor se informeaza superficial si partial, fiecare dupa stilul sau si cu surse limitate. Din aceasta cauza, obtin rezultate slabe.

2. Majoritatea sanselor cer informare operativa, in timp util exploatarii cu castig a informatiilor. Deschideti ochii si urechile cat mai larg, pentru a prinde toate informatiile de interes economic, in timp util! Daca aveti o firma mare, folositi personal calificat pentru culegerea operativa a informatiilor despre sanse!

3. Exploatarea sanselor presupune mare operativitate de firma si personala, incepand de la capacitatea decizionala rapida si corecta, posibilitatea de a schimba rapid productia si oferta, de a cumpara si a vinde rapid, de a avea o rezerva de bani lichizi pentru exploatarea sanselor (vedeti cat de buna e rezerva despre care am vorbit la planificare?!).

4. Exploatarea sanselor cere din partea “ creierului “ firmei capacitate decizionala si experienta profesionala, pentru a putea delimita sansele exploatabile de “ bombe “, pacaleli si afaceri de risc ridicat.

 

In afaceri, sansa isi reduce mult caracterul aleatoriu, capatand un caracter tot mai prognozabil si mai stiintific, fapt pentru care nu poate fi confundata cu norocul. Din cele expuse, ati inteles ca majoritatea sanselor pot fi prognozate sau descoperite in timp util exploatarii cu profit. Actionati cum ati citit in acest capitol si nu veti regreta!

 

Sugestii de afaceri rentabile!

pensiune-agroturistica

Castigati bani din turism rural si clasic

In acest capitol am sa va prezint cateva idei generale ale unei afaceri dragi mie:

 

Castigati bani din turism rural si clasic!

La ora actuala, reteaua de turism rural din Romania cuprinde circa 6000 de gazde, adica cam de 10 ori mai putin decat ar trebui la moment si de circa 100 de ori mai putin decat va cere viitorul, in care turismul intern si extern va fi o activitate foarte obisnuita. In anii socialismului, circa 4 milioane de turisti straini ne vizitau anual tara, cu scop pur turistic ori pentru tratamente diferite, afaceri, studii, consultatii etc. Desigur, veniturile extrase din buzunarele turistilor erau pe masura: ei plateau zdravan si se distrau bine. Promovarea turismului era una din politicile prioritare, in care erau angrenate organe de stat, cooperatie si obstesti. De ce a scazut turismul romanesc?

    1. Inca din ultimul deceniu al socialismului, turismul romanesc a scazut din cauza inchistarii ideologice, supunerii turistilor unui program contrar dorintelor acestora, cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, izolarii externe, concurentei bulgare, ungare, spaniole, turcesti si grecesti.
    2. Framantarile sociale, incepute in decembrie 1989 si continuate ani in sir, au redus interesul strainilor pentru Romania. Turistii vin sa se distreze si sa se relaxeze, nu sa admire lupte politice, greve, maidanezi, copii ai strazii, cersetori, hoti si mizerie. Cel putin in socialism nu aveam aceste plagi, astfel ca turistii considerau Romania o tara sigura. In plus, in acea perioada, eram foarte cunoscuti pentru tratamente medicale speciale (balneoterapie, geriatrie etc.), astfel ca multi europeni veneau special cu acest scop.
    3. Procesul de privatizare din turism a fost in mare parte o aiureala condusa de neprofesionisti, astfel ca foarte putine unitati turistice si-au ridicat standardele mondiale.
    4. In unele cazuri, mass-media romaneasca, slab instruita si gata sa inghita orice dezinformare, a facut propaganda contra turismului romanesc, prin opinii si stiri false, de natura a indeparta turistii. In repetate randuri, presa scrisa si televiziunile au sustinut opinii negative la adresa obiectivelor noastre de turism (nu se ridica la nivelul cutaruia, nu avem servicii de calitate etc.) sau au lansat bombe cu care au alungat turistii (plajele murdare de petrol, statiuni nepregatite pentru sezon etc.).
    5. Turismul rural a aparut ca o noutate la nivel national, astfel ca se afla in plina dezvoltare, oferind o mica parte din serviciile ce le-ar putea oferi in mod normal. Zone turistice de cea mai mare atractie, cum ar fi Tara Motilor, Muntii Vrancei, Delta, Dobrogea etc. participa prea putin la acest tip de turism.

Ce-i trebuie turismului romanesc pentru a-si reveni la parametrii economici normali? Privatizare, raspund papagalii, asa cum au fost invatati de concurentii nostril, de parca privatizarea ar rezolva toate problemele din domeniu, de parca hotelierii privatizati ar putea rezolva marile probleme ale turismului pe cont propriu. Iata ce cred eu:

  1. Turismul trebuie sa devina politica prioritara de stat, asa cum e in multe tari, astfel ca la eficienta sa sa contribuie mai multe organe statale (MAE, MTS, CRCE, ANTREC etc), profesionale (ale hotelierilor si gazdelor rurale), culturale si obstesti. Populatia sa fie informata si educata, prin posturile nationale de televiziune, cu aceasta conceptie (turismul – obiectiv economic prioritar), de catre specialisti, deoarece, pe de o parte, la bunul mers al turismului participa multe persoane, iar pe de alta parte, de bunele sale rezultate beneficiaza majoritatea populatiei.
  2. Propaganda pentru turism sa fie organizata de specialisti in tara si strainatate, cu suport financiar statal si din partea organizatiilor profesionale ale hotelierilor. Ea trebuie sa atinga toate colturile Lumii, prin Internet, televiziune, presa scrisa, pliante, cataloage, dvd-uri,etc.
  3. Organele statale sa intermedieze relatiile dintre firmele de turism mai slabe cu organizatii de turism din strainatate, in primul rand din Europa de nord si vest, de unde am avut multi turisti, in scopul impulsionarii schimburilor turistice reciproc avantajoase. La ora actuala suntem defavorizati in mod vadit. De exemplu, in ultimii ani, s-a castigat de la turistii straini circa jumatate de miliard de euro pe an, dar s-au cheltuit de catre turistii romani plecati in strainatate mult mai mult. Putem compara o tara sub limita saraciei, cum e Romania, cu tarile bogate? De ce nu vin turistii? Deoarece, pe langa cauzele enumerate anterior, nu suntem recomandati de firme serioase. Pana si Ungaria, unde n-ai efectiv ce vizita, este recomandata in ghidurile si cataloagele externe de turism, in termeni mai elogiosi decat noi.
  4. Putem profita de istoria si de legendele noastre, cu scopul de a atrage turisti curiosi. Credeti ca piramidele, Sfinxul si Valea Regilor sunt superioare altor monumente din Lume, inclusiv din tara noastra? Eu nu cred, numai ca in jurul lor s-au tesut legende, timp de sute de ani, astfel ca au devenit interesante, au devenit teme de literatura si subiecte de filme. Cine ne opreste sa lansam si noi legendele Daciei? Putem folosi parerile unor istorici straini despre urmatoarele obiective romanesti: cea mai veche fosila de homo sapiens fosilis din Europa (un milion de ani), gasita in Bugiulesti – Tetoiu,Valcea; cel mai vechi european “ modern “ (circa 30 000 de ani) din pestera de langa Anina; legendele lui Vlad Tepes – Dracula; cea mai veche scriere din Lume (Tartaria); cele mai vechi asezari omenesti din Europa (Miculinti – circa 14 000 de ani vechime); strabunii daci (cetatile dacice, obiecte, obiceiuri, filme facute pe aceasta tema etc)! Turismul romanesc nu s-a bucurat nici in socialism, nici dupa caderea acestuia, de o propaganda de calitate, facuta de meseriasi cinstiti, seriosi, culti si pregatiti  sa convinga, prin spuse si imagini, turisti din tarile vizate (centrul si nordul Europei).

    Ziua Recoltei

    Profita de obiceiurile de consum: Pasti, Craciun, Anul Nou, Martisor, Ziua indragostitilor, Halloween, Ziua femeii, Ziua tatilor, Sambra Oilor, Targul de Fete, Ziua Nationala, Ziua Eroilor, Sanziene, zilele eroilor strabuni, Ziua Armatei, Ziua Copilului, Ziua Recoltei, hramuri religioase, Zilele Castanului etc.

  5. O mare parte din turistii nordici si vestici veneau la noi special pentru tratamente balneoterapeutice, beneficiind de serviciile unor medici foarte buni, care faceau reclama prin rezultatele muncii lor. Ca si in celelalte domenii de activitate, reforma medicala a imprastiat puterea acestor centre medicale, astfel ca si eficienta lor a scazut. Trebuie refacut un sistem centralizat de atragere si repartizare a pacientilor pentru astfel de tratamente, capabil sa faca propaganda in strainatate, sa recastige clientela straina.
  6. Alaturi de turismul balneoterapeutic, se poate dezvolta turismul medical propriu zis, deoarece serviciile medicale din Romania sunt mult mai ieftine decat in strainatate. In perioada socialista, incepuse ceva in acest sens, in special pentru tratament stomatologic, medicina interna si chirurgie. In momentul in care un suferind din Europa centrala sau de vest afla ca se poate trata, concomitent cu efectuarea concediului in conditii de lux, in Romania, platind mai putin decat l-ar costa tratamentul in tara sa, nu va ezita sa opteze pentru aceasta varianta, mai ales daca e convins ca are de a face cu medici buni.
  7. Educarea populatiei in spiritual interesului propriu si national trebuie sa devina sarcina a organelor educative statale si obstesti. E inadmisbil ca un roman care nu si-a vizitat cele mai importante si mai frumoase locuri din tara sa cheltuiasca valuta pentru a-si face concediul in Grecia, Turcia, Spania, Thailanda, Egipt, Bulgaria etc. E drept ca unii dintre ei pleaca in aceste tari cu scop exclusiv de bisnita, cu acordul tacit al firmelor de turism, scotand din tara importante cantitati de valuta si introducand in loc produse care fac concurenta neloiala celor romanesti (textile, jucarii, artizanat, bibelouri, aur, etc). Pana la iesirea din criza economica, suma in lei schimbata de fiecare turist ar trebui sa fie limitata. Pe aceasta cale, vom distruge piata neagra, prin care se scot in fiecare an din tara 1,5-2 miliarde de euro, vom echilibra balanta de plati din turism, vom determina romanii sa-si cunoasca propria patrie (unii n-au grija de ea, deoarece n-o cunosc).
  8. Obiectivele turistice romanesti trebuie organizate dupa sistemul practicat de tarile cu traditie in domeniu, oferind, pe langa servicii turistice, un lant intreg de facilitate, de pe urma carora sa beneficieze artizanii, mestesugarii, ofertantii de servicii de agreement, producatorii si comerciantii de imbracaminte si incaltaminte, prestatorii de servicii musicale, coregrafice, foto-film, editare,etc. In orice tara turistica, gasesti un ghid al acesteia, tiparit in editie de lux sau pe DVD la preturi piperate, dar il cumperi pentru informatiile de pe el. Cum se prezinta Romania in acest domeniu? In orice tara turistica gasesti, la preturi si mai piperate, DVD-uri cu cele mai importante obiective turistice si arheologice, cele mai frumoase manifestari folclorice etc. Noi de ce nu facem? Nu avem specialisti sau organelle de conducere din domeniu nu sunt interesate sa promoveze turismul romanesc?
  9. Turismul medical poate produce mari cantitati de valuta, prin oferirea unor servicii de calitate, insa un organ de stat (MS, MTS) trebuie sa ajute medicii sa se organizeze in acest sens. Medicii romani pot oferi strainilor, la preturi mult mai mici decat in tarile lor, tratamente geriatrice, balneoterapeutice, cardiologice, stomatologice, chirurgicale, homeopatice, neconventionale (acupunctura, bioenergoterapie), cure heliomarine, saline si alimentare etc. Vi se pare curios ca putem oferi cure alimentare? Unde poti face cele mai bune cure de fructe si legume, daca nu intr-o tara cu produse ecologice, cu poluare redusa? Cure de fructe, cure de lactate proaspete (turism rural!), cure de legume, participarea turistilor la cules fructe de padure si livada etc., pot atrage destule persoane din Vest, satule de ingrediente urbane. Acum intelegeti de ce am insistat pe dezvoltarea fanteziei: trebuie sa oferim turistilor ceea ce nici o alta tara nu ofera. Daca veti urmari ofertele de petrecere a concediilor pe un post german de televiziune, veti constata ca suntem ocoliti cu incapatanare, desi celelalte tari ofera cam acelasi lucru: plaje curate, femei goale, décor exotic. Noi putem oferi mai mult, noi putem oferi un model de trai liber, in sanul naturii, cu hrana proaspata, cu participarea turistilor la producerea ei. Cei care sunteti din oras va amintiti ce placut impresionati ati fost, cand ati cules pentru prima data cirese, visine, caise, piersici, struguri…Trebuie sa exploatam orice dorinta omeneasca pentru a determina turistii straini, in primul rand cei din Europa de vest si nord, sa ne viziteze frecvent si pentru lungi perioade de timp.

 

Mult succes in afaceri pe anul 2013, dragi amici!

 

Cu respect,

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website

Prognoza economica

Prognoza economica

Prognoza economica corecta – bazata pe calcule, statistici si obiceiuri de consum

Sa facem avere! – a saptea parte

 

Prognoza economica

 

MOTTO:

Daca nu ne facem nici un fel de prognoza, nu planificam corect productia, comertul si oferta de servicii, putem fi prinsi pe picior gresit si falimentati!

 

            Fiecare om de afaceri doreste sa cunoasca cum va evolua domeniul sau economic, in general si afacerea sa, in special, cu scopul de a lua cele mai potrivite masuri pentru a castiga cat mai mult si a-si limita la maxim pagubele.

Aceasta preocupare a determinat dezvoltarea tehnicilor de prognoza, de imaginare si “ghicire“ a modului in care vor evolua anumite afaceri in timpul viitor. Aceste tehnici de prognoza sunt afectate de o probabilitate mai mica sau mai mare (nu sunt certe, nu dau informatii absolut sigure), din urmatoarele motive:

  1. Datorita aparitiei sistemului mondial de incheiere a afacerilor in mod rapid (e-mail, fax, telefon). Prin folosirea celor mai perfecte mijloace de comunicare, fiecare afacere individuala este influentata in mod pozitiv sau negativ de evolutia afacerilor la nivel mondial, continental, zonal, national, judetean si chiar orasenesc. De exemplu, noi am constatat ca in pietele din orasul nostru se simte lipsa acuta a unor produse (cerere de oferta ridicata) si am luat masura sa le oferim, prognozand ca ele se vor vinde foarte bine. S-ar putea ca prognoza noastra sa fie buna, sa castigam foarte mult. La fel de probabil, ne putem astepta ca un alt intreprinzator sa fi gandit exact ca noi si sa fi oferit produsele la un pret mai scazut, invadand piata si afectandu-ne prognoza (plus interesele si sperantele puse in ea). Intr-o piata cu evolutie lenta, cum erau cele din feudalism si capitalismul primitiv, o astfel de prognoza era mai sigura, deoarece comunitatile umane erau mai izolate, sistemele de comunicare, rudimentare, afaceristii isi cunosteau reciproc posibilitatile si actiunile, astfel ca surprizele apareau mai rar. Nu te asteptai ca, intr-o singura zi, sa-ti fie invadata piata cu marfuri aduse in mare graba, cu avionul, din Orient sau Occident. Globalizarea pietelor scade posibilitatile de prognoza corecta.
  2. Aproape toate afacerile sunt desfasurate cu oameni si pentru oameni. Oamenii sunt fiinte complexe, cu comportamente mai putin predictibile si destul de schimbatoare, astfel ca introduc inca un element de nesiguranta in prognoza economica. Daca ei s-ar comporta robotic, ca niste masini care repeta aceleasi miscari si au mereu aceleasi cerinte, ar fi mai usor. De exemplu, e mai usor sa prognozezi cam ce carburanti, lubrifianti si piese de schimb vei putea vinde unui parc auto inzestrat cu un numar de masini de o anumita marca (prognoza tehnica, liniara, aproape sigura), decat sa ghicesti ce produse si servicii vor cumpara soferii din parc in decurs de cateva luni.

Stiinta nu s-a lasat insa infranta. Cu ajutorul psihologiei si sociologiei, a identificat si la oameni o serie de factori relativ siguri, pe care putem conta in prognoza cum ar fi:

a.    Obiceiurile de consum al anumitor produse, la nivel zonal, national sau judetean. De exemplu, e sigur ca intreaga zona anglo-saxona va consuma curcani de Craciun, ca intreaga zona ortodoxa va cumpara miei de Pasti, ca nu se poate concepe german care sa nu-si bea ratia anuala de bere, stabilita cu exactitate, pe baza consumurilor din anii precedenti etc. Obiceiurile de consum se schimba destul de lent, astfel ca putem prognoza evolutia, respectiv, putem spune care se vor perima, reducand cererea, care sunt relativ stabile si care se vor dezvolta, sub influenta modei, reclamei ori altor factori.

b.    Atitudinile fata de anumite produse, in general si fata de un produs anume, in special. De exemplu, pe baza de studiu psiho-sociologic, s-a stabilit ca multi romani sunt cosmopoliti si naivi, lesne de impresionat cu marfuri straine, cu etichete frumoase si ambalaje de calitate. Aceasta concluzie psiho-sociologica a fost exploatata din plin, intreaga perioada socialista si de tranzitie. La fel de sigur, se stie ca majoritatea romanilor au fata de produsele rusesti urmatoarea atitudine (parere): sunt solide si rezistente, dar grosolane si inferioare din punct de vedere tehnic celor din Vest. Si pe baza acestei atitudini s-au facut prognoze de afaceri foarte apropiate de realitate. O atitudine negativa a multor romani fata de produsele proprii, cultivate cu grija de catre concurenta, prin zvon public, mass-media si propaganda, a permis invadarea pietei romanesti cu produse unguresti (mezeluri, faina, malai, conserve, legume etc.), turcesti, vest-europene etc., considerate superioare. In multe cazuri, atitudinea nu este sustinuta de o superioritate reala a produselor straine, ci numai de imaginea pe care propagandistii concurenti au facut-o.

c.    Preferintele si gusturile la moda, cvasigeneralizate, cunoscute si inflamate (dezvoltate, accentuate, instigate) prin reclama facuta cu personalitati de referinta pentru anumite categorii sociale sau de varsta permit prognoze destul de exacte, pe termene suficient de lungi pentru a fi exploatate cu profit. Moda tabletelor (IPad), calculatoarelor, moda telefoanelor mobile si IPhone-urilor, moda CD-urilor, moda blugilor etc., nu a cuprins numai persoane care au efectiv nevoie de produsul ori serviciul respectiv. Ele au atras si multe persoane care simt ca sunt cineva, ca stralucesc in anturaje ori ca au capatat un anumit statut social, prin consumarea respectivelor produse ori servicii. Nu este adevarat? Cati pustani folosesc excesiv calculatoarele si telefoanele mobile, fara nici un profit, doar din dorinta de a fi la moda, de a fi la fel ca ceilalti? Ati inteles ca moda uniformizeaza, sterge originalitatea si determina individul sa se comporte conform ei,, conventional, formalist si lipsit de pragmatism? Folositi aceasta informatie asa cum doriti (o exploatati cu scopul de a castiga de la fraierii robotizati sau o refuzati, cu scopul de a economisi)!

d.    Dorintele de consum al unor marfuri si servicii, exacerbate prin reclame, indiferent daca sunt sau nu justificate economic si moral, pot fi prognozate si exploatate in afaceri. Jocurile de noroc (bingo, loto) in care se exploateaza dorinta de castig mare, in timp scurt, fara a depune o munca sunt un exemplu tipic de instigare a dorintei de consum al serviciilor respective, prin exacerbarea lacomiei, a lenei de a gandi si a face, a gandirii irationale si ilogice (norocul, ca orice alt fenomen aleatoriu, nu se inscrie in gandirea rational-logica).

Chiar si numai pe aceste patru coordonate exemplificate, un ofertant de produse ori servicii isi poate face o prognoza destul de realista, poate anticipa care sunt cerintele pietei prezente si de perspectiva, cum le poate exploata si cat poate castiga din fiecare element luat in calcul. Ati inteles ca, prin prognoza economica intelegem estimarea cerintelor de viitor ale pietei si a evolutiei acestora in timpul viitor, estima facuta cu scop de planificare a productiei, a comertului si ofertei de servicii? Estima inseamna apreciere, nu cunoastere exacta, cum gresit inteleg unii teoreticieni din domeniul prognozei. Desigur, ne-ar conveni ca estima (aprecierea, aproximarea) noastra sa se apropie cat mai mult de cerintele  si consumul real, astfel incat sa nu riscam mai nimic. Acesta este si scopul prognozei: sa reduca la maxim riscurile derivate din neconsumarea de catre clienti a marfurilor si serviciilor produse si oferite de catre producatori, prestatori de servicii, comercianti de diferite calibre (angrosisti de prim rang, angrosisti de mana a doua, detailisti). E normal ca un producator sa vrea sa stie cat si cum sa produca, pentru a evita formarea de stocuri nevandabile? Absolut normal. E normal ca un comerciant sa prevada cat mai exact care produse se vor vinde si in ce cantitate, facandu-si aprovizionarea la nivelul acestora (evitand pagube prin lipsa produselor cerute la vanzare dar si prin formare de stocuri)? E normal. E normal ca un prestator de servicii sa “ghiceasca“ ce servicii se vor consuma si cam la ce volum, pentru a-si planifica oferirea acestora? E normal. Din aceste dorinte normale, s-a nascut prognoza. Initial, ea a fost facuta empiric, pe baza experientei si flerului fiecarui intreprinzator. In ultimul secol, stiinte variate au sarit in ajutorul intreprinzatorilor, cristalizand cateva reguli de prognoza (expuse, de obicei, la disciplinele marketing si management).

Fiecare intreprinzator isi face propriile prognoze, functie de marimea pietei pe care lucreaza, de produsul pe care il ofera, de regulile generale de prognoza, de conditiile speciale in care lucreaza si de capacitatea proprie de prognoza. Unii fac prognoze pe termene mai mici (de pilda, micii comercianti) altii, pe termene mai mari (de exemplu, marii producatori mondiali de autoturisme, calculatoare, software etc.). Marile companii fac prognoze de anvergura, pe multi ani in viitor, pe toate pietele lumii. E bine sa stim aceste prognoze, pe care marii capitalisti isi fac planuri de productie si desfacere (oferte de servicii), deoarece ele vor influenta si pietele in care lucram noi, intreprinzatorii mici si mijlocii. Noi ne facem prognoze mai mici, pe un spatiu mai restrans (piata in care lucram – zonala, nationala, judeteana, oraseneasca, de cartier) si pe un timp mai scurt. Daca nu ne facem nici un fel de prognoza, nu planificam corect productia, comertul si oferta de servicii, putem fi prinsi pe picior gresit si falimentati. Majoritatea esecurilor intreprinzatorilor romani s-au datorat lipsei de prevedere, de gandire anticipativa, de prognoza a afacerilor. Falitii au lucrat la intamplare, dupa pareri si dorinte subiective.

          Cum se face o prognoza corecta?

1.    Se delimiteaza clar produsul sau serviciul pe care il oferim, in calitate de producator, comerciant angrosist ori detailist sau de prestator de servicii. Cu alte cuvinte, ne aducem aminte cu claritate care este obiectul principal de activitate al firmei noastre si ne concentram atentia asupra lui.

2.    Se delimiteaza precis piata pe care oferim produsul ori serviciul. Functie de puterea economica, ne intindem cat ne tine plapuma, pe o piata pe care o cunoastem si o controlam intr-o masura destul de ridicata.

3.    Se stabilesc cu precizie concurentii existenti la data prognozei si se estimeaza puterea lor (capacitatea de a oferi un anumit volum de produse ori servicii). Suma puterilor concurentilor comparata cu cerintele pietei, cunoscute prin verificari si estimari stiintifice, ne spune daca vom rezista usor in piata, daca vom avea probleme sau daca nu avem sanse de a continua in bransa respectiva (deoarece concurentii sunt mai puternici).

4.    Se studiaza prognozele de piata facute de marile companii care actioneaza si pe piata noastra, cu scopul de a vedea in ce directie influenteaza acestia cerintele de consum (directia curentului de piata). Ei au posibilitati mai mari de a influenta dorintele de consum ale populatiei, prin moda, reclama si campanii de marketing. In loc sa ne opunem curentului generat de marile companii, vom exploata eforturile lor, mergand in directia curentului trasat de ele, cu o viteza mai mare decat ele (micul intreprinzator isi adapteaza mai rapid productia, comertul si oferta de servicii). Daca am merge impotriva curentului creat de marile companii transnationale, am esua in cele mai multe cazuri.

5.    Se identifica cu precizie factorii de prognoza enuntati anterior, la specificul pietei pe care lucram: obiceiurile de consum, atitudinile fata de anumite produse, preferintele si gusturile la moda si dorintele de consum trezite de reclama marilor companii. Prin analiza realista, logico-pragmatica a acestor factori, putem stabili care produse si servicii vor avea cautare in viitorul apropiat (saptamani, luni) sau mai indepartat (un an, doi), astfel ca ne putem planifica productia, achizitia si oferta de marfuri ori servicii.

6.    Se studiaza comparativ, pe cateva luni in urma (6-12 luni), consumul de servicii sau produse oferite de firma noastra, pe piata in care lucram, observand tendintele de crestere sau scadere, de la o luna la alta, precum si fluctuatiile sezoniere. Daca observam tendinte de crestere constanta, nu ne facem probleme: largim productia si oferta de produse ori servicii. Daca descoperim scaderea, reducem productia, achizitia si oferta. Daca sesizam tendinta de fluctuatii sezoniere, adaptam productia si oferta functie de cresterile si scaderile periodice. De exemplu, e clar ca vara vom produce si oferi mai multa inghetata sau bauturi racoritoare, iarna, mai multa tuica fiarta ori alte produse de sezon (unele impuse de evenimente religioase specifice unei natiuni sau zone – Pasti, Craciun, Anul Nou etc.).

7.    Daca avem posibilitatea de a obtine si informatii despre concurenti, pentru a observa evolutia afacerilor acestora, e si mai bine. Ne verificam propria putere de piata. Aflam daca tendintele de crestere ori scadere s-au manifestat si la ei, indicand o tendinta sigura a pietei, pe care o luam in calcul la planificare. Daca constatam tendinte divergente, avem probleme de rezolvat. Daca consumul de produse si servicii oferite de noi a crescut, in timp ce al concurentilor a scazut, ne creste inima de bucurie, caci am infrant concurenta. Bucuria, insa, este un sentiment. Punem ratiunea la treaba, pentru a stabili cauzele exacte pentru care noi crestem, cu scopul de a le intari si dezvolta, detasandu-ne cat mai mult de concurenti. In situatia negativa, cand suntem sub concurenti, studiem concret ofertele lor, pentru a intelege de ce sunt mai solicitate si ne adaptam productia (achizitia, oferta de servicii) functie de concluziile la care am ajuns: scadem preturi, intensificam reclama, ridicam calitatea marfurilor si serviciilor, perfectionam sistemul de vanzare etc.

Tipul de prognoza pe care am descris-o se numeste prognoza logica, realista si prgamatica. Ea se foloseste cu precadere in operatiuni economice, politice si militare (in care piata se inclocuieste cu zona de operatii politico-militare). Va sunt cunoscute si alte tipuri de prognoza, in totalitate nestiintifice, elaborate de “profeti si prezicatori“ nebuni sau sarlatani (mistice, apocaliptice, ghicite etc.). Daca liberii intreprinzatori din ultimele trei milenii ale Omenirii ar fi luat in calcul asemenea “prognoze“, Umanitatea n-ar fi evoluat, ci ar fi ramas in stadiul de hoarda sau turma golasa, flamanda, tremurand de frig si de foame, prin grote. Savantii si intreprinzatorii sunt adevaratii luminatori si lideri ai Omenirii!

 

Sa mai facem niste bani! (sugestii de afaceri rentabile)

Cabinet psihologic - servicii de psihologie

Cabinet psihologic – servicii de psihologie

1.    Serviciile de psihologie

Sunt ca si inexistente in Romania. Numarul cabinetelor pentru testare psihologica, consiliere psihologica si psihoterapie este atat de mic, incat majoritatea cetatenilor nici nu au auzit de ele. Avem multi absolventi de psihologie care se multumesc sa predea, scolastic si steril, cunostintele capatate in facultate, contra unor salarii mizerabile. De ce nu infiintati cabinete de testare psihologica, de orientare scolara si profesionala, de psihoterapie? Sunt foarte rentabile! O consultatie in domeniu poate ajunge undeva intre 250-450 lei (50-100 de euro) iar clientii nu lipsesc, datorita stresului de tranzitie, trezirii interesului persoanelor pentru reusita pe cai stiintifice ori altor factori specifici natiunii romane din aceasta perioada de evolutie. Nu vedeti ca pseudo-savantii si-au deschis cabinete si lucreaza empiric pe sistemele nervoase a zeci de mii de romani? Nu stiti ce cabinete? De bioenergoterapie, de aromaterapie, de terapie prin muzica sau meditatii combinate cu muzica, de masaj erotic, de initiere in astrologie, magie, chiromantie si alte domenii mistice, de terapie prin culori sau alte metode la fel de nestiintifice, de radiestezie, yoga si urinoterapie etc.

Sunteti ostenii stiintei care, alaturi de medici si farmacisti, trebuie sa luptati cu mijloace moderne stiintifice pentru apararea sanatatii populatiei in cel mai sensibil domeniu – psihicul. Prin deschiderea cabinetelor particulare de psihoterapie, psiho-teste, orientare scolara si profesionala, consultanta sentimentala si familiala etc., veti castiga bani si glorie, servind interesele clientilor care va asteapta cu sufletele la gura. Aceste tipuri de cabinete, de preferinta concentrate dupa modelul holdingului de servicii prezentat in capitolul anterior, sunt de mare viitor.

In concluzie, cabinetele private de consiliere psihologica si psihoterapie sunt o buna afacere chiar si pentru persoanele care nu poseda calificarea de psiholog. Acestea pot angaja psihologii necesari si le pot pune la dispozitie intreg instrumentarul de care au nevoie pentru testari psihologice (de cunoastere a personalitatii, de orientare profesionala, de consiliere maritala etc.). Persoanele mai tinere interesate de aceasta afacere pot obtine diploma de psiholog, cu trei ani de facultate, la o universitate particulara cu invatamant la distanta. In toate cazurile, cabinetul de psihologie este o afacere, deoarece este frecventat de persoanele cu bani, din clasa medie, bogata si foarte bogata. In perspectiva, aceste cabinete vor fi foarte solicitate, deoarece obiceiul de a consulta psihologul in multe probleme de viata se va extinde, din vestul Europei, catre noi.

Azil de lux pentru batrani

Azil de lux pentru batrani

2.    Azilele pentru batrani

Azilele pentru batrani au incetat sa fie o problema jenanta si au devenit adevarate afaceri in Vest. In SUA si Germania, de pilda, exista azile de lux, care functioneaza in vile elegante, cu gradini splendide si cu personal calificat (medici, asistente, bucatari, ospatari etc.). Intretinerea lunara a unui batran in aceste conditii costa cateva mii de dolari sau euro pe luna. In cele mai modeste, se practica o taxa de 1000-1500 euro/luna, cam cat este o pensie buna, in Vest. Si la noi, azilele de lux vor deveni o afacere rentabila, cat de curand, deoarece batranii de intretinut nu lipsesc: persoane cu pensii ridicate, parintii unor copii bogati, batranii care au imobile valoroase si le vand pentru a trai la azil de lux etc. Am auzit de cazul unui german de origine romana care are un astfel de azil intr-o vila cu vreo opt camere; ii merge de minune afacerea. Investitia initiala costa ceva mai mult (cladirea si ceva aparatura medicala), insa se recupereaza rapid. Daca aveti vile mari, in zone splendide, care stau nefolosite, puteti lansa o astfel de afacere. Desigur, puteti prelua si moderniza cladiri ramase din perioada socialista, la preturi modeste.

Ingrijirea batranilor la domiciliul lor nu este o afacere propriu zisa, ci o slujba din care se pot scoate 800-1000 de euro pe luna, in tarile vest-europene si Israel. La noi, onorariile sunt ceva mai mici, astfel ca pot tenta numai persoane aflate in situatii financiare proaste (someri, pensionari cu venituri mici, studenti etc.).

Cluburi si baruri personalizate

Cluburi si baruri personalizate

3.    Firmele de alimentatie publica

Pare la prima vedere ca in acest domeniu s-a facut tot ce se putea face. S-au ridicat dughene Mc Donald. S-au facut baruri exclusiviste, in care chiorasti de fum si surzesti de muzica urlatoare. S-au construit si cateva localuri simpatice, cu specific romanesc. S-au pus in valoare cateva gradini de vara si… cam atat. Lipsesc insa multe obiective din cele care functioneaza cu mare rentabilitate in alte tari. Va dau numai cateva exemple:

  1. Nu avem cluburi si baruri personalizate, pentru diferite categorii de consumatori: motociclisti, politisti, studenti, taximetristi etc.
  2. Tinerii nu sunt trasi in localuri cu denumiri si reguli teribiliste, pe gustul lor, decat foarte rar. Ce-ati zice de un local denumit Clubul spionilor, in care fiecare separeu sa fie botezat cu numele unor servicii secrete straine si sa fie deservit de ospatarite-spioance, cu nume straine, care sa cunoasca si limba respectiva? Natasa kaghebista, Ingrid de la STASI, Ileana securista etc., cu aceste cuvinte scrise pe ecusoane, ar trezi zambete si chef de distractie. Ce-ati zice de niste localuri denumite  Ocna, Drumul pacatului, Lupta de clasa, Trotil si dinamita, Machitorii? Folositi-va fantezia pentru a exploata setea de teribilism a tinerilor!
  3. Nu am auzit de vreun local de tip Inimi singuratice. De ce un astfel de local ar avea succes? Simplu, amicii mei.Traim intr-o societate cam instrainata, in care multi tineri si maturi, de ambele sexe, sunt singuratici, introvertiti si tristi. Ar dori sa dezvolte relatii cu persoane de sex opus, dar nu au curajul, indemanarea si ocaziile necesare. Dumneavoastra, patronul localului Inimi singuratice, le oferiti un loc in care sa se intalneasca si sa se cunoasca. Regula e simpla: femeile singure iau loc la mese si accepta sau nu barbatii care cer permisiunea sa ocupe locul liber. Desigur, in astfel de localuri, nu se foloseste muzica “ salbatica “, ci romantica (romante, tangouri, latino,blues, slow etc.). Un ring de dans, pe care singuraticii sa se intalneasca si sa se cunoasca, completeaza localul. Vi se pare ca v-am spus o poveste siropoasa si incredibila? Va inselati, amicii mei. Sute de mii de tineri romani, de ambele sexe, converseaza pe Internet din cauza singuratatii. Nimeni nu le ofera ocazii de a se intalni in plan fizic, a se cunoaste si a se indragosti. Face-ti-o dumneavoastra!
  4. Lactobarurile in care sa poti servi o placinta sau corn, cu un produs lactat preferat (smantana, iaurt, lapte batut etc.), au disparut, ca si cum n-ar fi rentabile. Sunt foarte rentabile, oameni buni! Ele trebuie sa fie tinta predilecta a adolescentilor, tinerilor, pensionarilor si persoanelor cu venituri mai modeste, care nu-si permit un restaurant. Ele trebuie sa inlocuiasca fast-food-urile care ofera mancare proasta, criticata de toti nutritionistii din Europa (produce obezitate). Profitati de faptul ca autoritatile si opinia publica a declansat ofensiva impotriva fast-food-urilor si inlocuiti-le cu lactobaruri!
  5. Cafenele si ceainarii cu specific literar sau artistic sunt foarte putine, desi au un grad bun de rentabilitate. In astfel de localuri, se discuta mult, se fac schimburi de idei, se organizeaza intalniri. Ele au fost la moda in perioada antebelica si interbelica, cel putin in Bucuresti, daca nu si in alte orase. Puteti reinvia aceasta traditie, castigand niste bani buni. E suficient sa observati cat de solicitata este Laptaria lui Enache din Bucuresti, pentru a intelege ca o cafenea sau ceainarie nu este o afacere proasta.
  6. Traditionalele gradini de vara nu-si vor pierde niciodata farmecul si clientela. Din nefericire, in goana dupa terenuri de constructie, intreprinzatorii uita acest lucru. Majoritatea cartierelor nou ridicate nu dispun de gradini de vara, ci de localuri inghesuite, in care oamenii nu se pot destinde in voie. Ati inteles sugestia? Majoritatea marilor cartiere nu au gradini de vara in adevaratul sens al cuvantului. Trebuie sa puneti mana pe spatii adecvate, sa le plantati cu pomi si flori, incat sa le dati intr-adevar aspectul unei gradini. “Bombele“ de cartier strica peisajul si nu mai au zile multe, intr-o societate in continua evolutie.

Sfarsitul capitolului sapte.

 

 

Cu respect,

Daniel Serbanica.

 

 

 

 

 

 

CTRL + Q to Enable/Disable GoPhoto.it
CTRL + Q to Enable/Disable GoPhoto.it
Daniel Serbanica

Daniel Serbanica

Pregatire personala prin studiu de manuale dezvoltare personala, tehnici de vanzare si comunicare.

More Posts - Website