Succesul se invata! – capitolul unsprezece

 

Motivatie, idealuri si conceptii fundamentale de viata!

 

MOTTO:

“ O motivatie corecta este mai puternica decat forta! “

 

I.    Oamenii sunt fiinte deosebit de complexe, imposibil de redus la formule astrologice, gematrice sau de alt fel. Daca-i studiem, nu se poate sa nu ne mire marea varietate de raspunsuri ale acestora la diversi stimuli materiali sau spirituali. De exemplu, o fata frumoasa care trece pe strada determina un baiat sa intoarca capul dupa ea. De ce? In acelasi timp, un altul trece pe langa ea total nepasator. De ce? Si un alt exemplu.Un om ofera o suma de bani la doi adolescenti, sa-i taie o gramada de lemne. Unul ridica din umeri si pleaca. Celalalt executa incantat sarcina. De ce aceasta deosebire? Motivatia ne raspunde la astfel de intrebari, fapt pentru care a intrat in limbajul uzual, sub diferite forme: Ce motiv a avut sa faca cutare lucru? De ce nu e motivat sa invete? Etc. Incepem sa intelegem ca motivatia este formata dintr-un complex de cauze care ne mobilizeaza in actiune, deoarece noi cunoastem legea cauzalitatii. Am mai scris despre legea cauzalitatii dar, pentru cei care nu au citit toate articolele din acest serial o reiau. Nu e o lege grea, asa ca veti insusi-o imediat. Ea ne spune ca, in lumea noastra, toate fenomenele au cauze, adica alte fenomene care le determina, le produc legic (obligatoriu), cu siguranta, intotdeauna in acelasi mod cognoscibil de catre noi. Fenomenul care produce alt fenomen se numeste cauza iar fenomenul produs se numeste efect. De exemplu, frigul – cauza produce inghetarea apei (efect). Caldura – cauza determina dilatarea metalelor (efect). Algocalminul – cauza determina incetarea durerii (efect).

Totalitatea mobilurilor interne ale conduitei umane, inascute sau dobandite prin invatare, constientizate sau neconstientizate, de la simple trebuinte fiziologice si pana la cele mai abstracte idealuri formeaza motivatia fiecarei persoane. Asa definesc psihologii motivatia, scapand din vedere ca mobilele interne sunt, de fapt, cauze interne ale organismului si personalitatii. Acestea sunt trebuintele nesatisfacute pe care organismul ni le semnalizeaza: de  hrana, de aparare, de relaxare, de afiliere, de realizarea de sine etc. Functie de forta cu care se manifesta, trebuintele pot fi impulsuri, intentii, valente ori tendinte de satisfacerea cerintelor organismului si personalitatii (deci, nu numai fiziologice, ci si spirituale).

Ce trebuie sa retinem despre motivatie?

1)    Fenomenele motivationale primare sunt legate de cele trei instincte fundamentale comune cu animalele: de hrana, de aparare si de reproducere. Ele trebuie controlate sever de catre constiinta si vointa, deoarece tind sa ne coboare la nivel pur fiziologic, bestial. De exemplu, dorintele sexuale sunt imperioase, dar nu atat de puternice sa invinga o constiinta umana moderna si bine inzestrata volitiv. Aceeasi regula este valabila si pentru hrana sau aparare. Oricat de flamanzi ati fi, nu veti cadea in canibalism, cum s-au intamplat in anumite cazuri patologice. Salbaticul cunoaste numai doua metode de aparare: Ataca ori fugi! Noi, oamenii moderni, ne oprim in loc si argumentam ori sugestionam pozitiv pentru rezolvarea conflictului in mod pasnic. Vedeti ce rol important are educatia si cunoasterea macar superficiala a psihologiei?

2)    Motivatia are la baza trebuintele. Trebuintele sunt structuri motivationale de baza si fundamentale ale personalitatii, reflectand echilibrul biopsihosocial al omului. Ele raspund la intrebarile Din ce cauza? pe care le-am pus la inceput. Psihologia le clasifica in primare si secundare.

• Trebuintele primare si secundare. Primele sunt inascute si au rolul de asigurare a integritatii fizice a organismului: de hrana, de aparare, de reproducere, de miscare, de explorare, de relaxare si descarcare etc. Trebuintele secundare nu mai sunt comune cu cele ale animalelor, ci superioare: trebuinte materiale (de confort, de instrumente, de locuinta etc.), spirituale (de cunoastere, estetice, etice, de realizare a propriei personalitati) si trebuinte sociale (de comunicare, de afiliere, de cooperare etc.). Psihologul Maslow a imaginat o piramida a trebuintelor cu cinci trepte: trebuinte biologice, trebuinte de securitate, trebuinte de afiliere, trebuinte de stima si statut, trebuinte de autorealizare. Eu va sfatuiesc sa retineti ca exista trebuinte primare, comune cu ale animalelor instinctuale (de hrana, de reproducere, de aparare) si trebuinte superioare, specifice numai oamenilor (de comunicare, de afiliere, de stima, de recunoastere a meritelor etc.). Daca analizati societatea in care traim, veti descoperi rapid persoanele cu inclinatii catre cele trei trebuinte bestiale.

3)    Motivele sunt mobiluri (cauze) care declanseaza, sustin energetic si orienteaza actiunea, deci, un fel de trebuinte superioare. Ele sunt extrem de variate: individuale sau sociale, inferioare si superioare, minore si majore, egoiste sau altruiste. Ele nu actioneaza independent, ci in retele de motive care regleaza comportarea individului. De exemplu, toate actioneaza convergent pentru a determina setea de stralucire sociala a individului. Daca intre motive exista diferente de orientari, omul sufera psihic. In aceste cazuri, vom interveni cu constientizari si autosugestii pentru a asigura victoria motivelor rationale. De exemplu, ne vine o ocazie favorabila de a ne imbogati rapid, prin furt. Motivele negative sunt franate de constiinta ajutata de autosugestii, astfel ca ne abtinem de a savarsi infractiunea.

4)    Interesele sunt orientarile selective, relativ stabile si active pentru anumite domenii de activitate. Ele cuprind elemente cognitive, afective si volitive bine stabilizate. De exemplu, eu manifest un interes constant pentru doua domenii: profesii liberale si liber intreprinzator independent plus autoperfectionare psihologica (studiul psihologiei aplicate). Sunt persoane in jurul meu care imi sugereaza cu totul altceva, ca de exemplu munca de angajat, barfe, suete, etc. Eu am rezistat si voi rezista, deoarece am un motiv superior, numit interes, de a deveni un om liber financiar si foarte puternic mental. Interesele au intrat in limbaj uzual, cu sensul de motiv: Ce interes ai sa faci cutare lucru? Cum cointeresam copiii sa citeasca? Etc.

5)    Convingerile sunt idei adanc implantate in structura personalitatii, puternic traite afectiv, care ne impulsioneaza la actiune. Ele sunt idei de valoare certa si de mare forta.De exemplu, eu cred cu putere ca o noua oranduire, care are la baza meritocratia si moralitatea va inlocui capitalismul salbatic din lume si, impulsionat de aceasta credinta, scriu aceste doua seriale. Toti oamenii au convingeri diferite (politice, religioase, estetice, morale etc.) gata sa le apere cu ghearele si cu dintii, dar nu toti sunt constienti de ele.

Convingerile pozitive, corecte, realiste si prgamatice ne dau energie pentru atingerea unor destine fericite. Convingerile eronate, mai ales cele mistice, indeparteaza oamenii de viata reala si-i predispun la diverse boli. Oamenii lipsiti de convingeri pozitive sunt dezorientati, slabi de inger, frunze in vant. Cei care au convingeri ferme sunt in stare sa moara pentru apararea lor. De exemplu, Giordano Bruno era convins de faptul ca in Univers exista o pluralitate de lumi si a scris lucrarea Despre Univers si lumi (1589 e.n.).In 1592, a fost arestat de Inchizitie si schingiuit timp de opt ani, sa renunte la convingerea sa. N-a renuntat nici in fata rugului aprins, fapt pentru care a fost ars de viu, in Campo dei Fiore – Roma, in 1600 e.n. Adevarul sustinut de el s-a confirmat prin stiintele moderne.

6)    Idealurile reprezinta proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ii ghideaza intreaga existenta. Ele transfigureaza experienta proprie si a altor adepti ai acelorasi valori, incat devin anticipari generalizate ale unor modele de viata si activitate. Oamenii cu idealuri marete sunt, de regula, cei care asigura progresul umanitatii terrane. Idealurile cuprind trei elemente principale:

a)    Sensul si semnificatia vietii ca valoare suprema.

b)    Scopul vietii umane, diferit de scopul vietii animale.

c)    Modelul de viata propus a fi atins, ca un Eu personal ideal.

Idealurile inalte solicita din partea individului un nivel de cultura ridicat, chiar daca nu se poseda o avere pe masura lor. Majoritatea cetatenilor unei natiuni traiesc cu idealuri marunte (o slujba, o bere, un salariu etc.). Revolutiile si reformele progresiste sunt facute de oameni cu idealuri umaniste inalte..

7)    Conceptia despre lume si viata constituie structura motivationala cognitiv-volitiva de maxima generalitate, ce cuprinde ansamblul parerilor, ideilor si teoriilor despre oameni, natura, societate, Divinitati si Univers. Ea determina direct comportamentul uman. Cel care poseda o asemenea conceptie nu mai poate fi pacalit nici cu faimoasele arme psihotronice. Conceptia de viata se castiga cu multa invatatura si cu trairea unor experiente de viata mai deosebite. Ignorantii si misticii nu au conceptii stabile despre viata, ci oscileaza functie de situatie. Convingerile, idealurile si conceptia generala de viata sunt strans unite in psihicul persoanei care le poseda. Ele nu dispar decat odata cu decesul individului in cauza.

8)    Motivatia poate avea forme diferite, dintre care ne intereseaza urmatoarele:

a)    Motivatia pozitiva si motivatia negativa

• Motivatia pozitiva este produsa de stimulari premiale: lauda, incurajare, promisiuni de recompense materiale si morale, activarea unor sentimente pozitive etc. Aceasta produce efecte benefice asupra celor care le receptioneaza, marindu-le randamentul in studiu si munca. Acest tip de motivatie joaca rol de “ zahar “ in reflexul conditionat pavlovian de invatare.
• Motivatia negativa este produsa de stimuli agresivi: pedeapsa, amenintare, blamare ori dispret, cu scopul de a obtine efecte de abtinere, evitare si refuz (“ biciul “ din reflexul pavlovian). Faptul ca e negativa nu inseamna ca efectele ei sunt negative. De exemplu, motivam un copil cu repulsie fata de minciuna, lene, fumat, perversiuni etc. Rezultatul motivatiei negative va fi pozitiv.

b)    Motivatia intrinseca si extrinseca.

• Motivatia e directa sau intrinseca si isi are sursa generatoare in nevoile si trebuintele personale ale subiectului. Asa sunt nevoia de hrana, de siguranta, de afiliere, de explorare etc. Deci, e vorba de motivatiile bazate pe dorintele, placerile si trebuintele proprii.
• Motivatia indirecta sau extrinseca are sursa de producere in exteriorul persoanei, intr-o sugestie mai slaba sau mai puternica. De exemplu, un copil care nu invata pentru a-si forma o cultura necesara de viata, ci pentru a obtine note mari, poseda o astfel de motivatie. La fel, un tanar care opteaza pentru o profesie care nu-i place, dar e banoasa actioneaza motivat extrinsec.

c)    Motivatia cognitiva si motivatia afectiva.

• Motivatia cognitiva are ca forme tipice curiozitatea, setea de cunoastere a ceva nou, dorinte de explorare spre a sti. Ea asigura progresul persoanei, dar si al societatii, cand persoana descopera ceva nou. I se spune cognitiva deoarece se bazeaza pe procesele de cunoastere.
• Motivatia afectiva este determinata de dorinta subiectului de a obtine aprobarea altor oameni, de a se simti bine in anturajul acestora. Copiii care invata din dorinta de a-si multumi parintii si a le castiga dragostea se incadreaza in acest tip de motivatie.

d)    Productivitatea motivatiilor.

Motivatiile nu sunt egale din punct de vedere al productivitatii. Cea pozitiva, intrinseca si cognitiva sunt mai productive decat cea negativa, extrinseca si afectiva, fapt pentru care vom sti cand si cum sa le aplicam asupra copiilor, de exemplu.

 

Motivatia nu trebuie considerata ca un scop in sine, ci pusa in slujba unor performante inalte. Aceasta este si cauza pentru care o invatam. Nu vrem sa facem demonstratii sterile de cultura, ci sa producem mai mult si mai bine, pentru a trai mai bine.

 

 

II.    Povesti moralizatoare.

 

Ultimul biscuit

Intr-un aeroport statea o tanara care urma sa faca o calatorie mai lunga. Si-a cumparat de acolo o carte ca sa treaca mai repede timpul si un pachet de biscuiti. S-a asezat pe un scaun, si-a pus bagajele langa ea si s-a apucat sa citeasca.

La un moment dat, s-a intors sa ia un biscuit din pachetul de langa ea. A observat cu surprindere ca la mica distanta era asezat un domn care citea un ziar, si care fara sa-i ceara permisiunea a inceput sa ia si el din pachetul de biscuiti. Cu toate ca s-a simtit indignata, politetea a impiedicat-o sa ii reproseze ca are un comportament nepotrivit. Dar, pe masura ce ea lua cate un biscuit, lua si el unul si asta a facut ca pana la urma tanara sa devina foarte nemultumita. Cand a luat din pachet penultimul biscuit, ea s-a intrebat plina de resentimente: Oare indrazneste sa mi-l ia si pe ultimul??

Barbatul a luat intr-adevar ultimul biscuit, l-a rupt in doua si i-a oferit zambind cald o jumatate. Simtind ca el a depasit limita bunului simt, tanara s-a ridicat furioasa si s-a indreptat spre un alt colt al salii de asteptare. A deschis geanta ca sa puna cartea si, spre marea ei surprindere, a vazut inauntru nedesfacut pachetul de biscuiti pe care il cumparase. In acel moment a coplesit-o un sentiment de rusine.

A inteles ca pachetul din care mancase nu era al ei, ci al barbatului care citea ziarul! El a impartit plin de bunatate chiar si ultima bucatica pe care o avea, fara sa se simta indignat, superior sau furios.

 

MORALA:

 Oare de cate ori in viata am mancat biscuitii altcuiva? Ar fi mai bine inainte sa ne grabim sa-i judecam pe altii sa privim cu atentie in jur si mai ales in sufletul nostru!Sa dai cand poti, fara sa astepti nimic in schimb, nici macar un multumesc, si sa nu regreti ca ai dat!

Cui dai? Cui are nevoie!

Cat dai? Totdeauna mai mult decat ai primit!

 

Daniel Serbanica