Prea multă personalitate strică! | De ce se vând greu unele locuinţe

Prea multă personalitate strică!

 

Orice proprietar îşi îndrăgeşte casa. Legătura se creează în timp şi se explică în mod firesc prin îmbunătăţirile şi investiţiile aduse, dar şi prin faptul că pereţii adună în timp o mulţime de amintiri, dintre care cei ai casei le păstrează, de cele mai multe ori, pe cele plăcute. Proprietarii nu sesizează efectele mai puţin faste pe care le generează această legătură specială şi se întreabă de ce nu există clienţi interesaţi, în momentul în care scot locuinţa la vânzare.

Şi totuşi, ce nu merge bine?

Când locuinţa scoasă la vânzare are prea multă personalitate, cumpărătorul interesat de achiziţie vede amprenta proprietarului în fiecare colţ al locuinţei, drept pentru care nu se poate „vedea“ ca viitor proprietar. Cu alte cuvinte, dacă vânzătorul chiar îşi doreşte să-şi vândă imobilul, trebuie să îl transforme, pentru a deveni, pe cât posibil, neutru.

Pentru un prim pas, îndepărtarea fotografiilor de familie şi a obiectelor personale devine o necesitate. Potenţialii cumpărători nu se simt bine în momentul în care sunt dispuşi să aloce sume considerabile pentru a cumpăra o locuinţă care nu pare să le aparţină. În această situaţie, se aşteaptă să viziteze un spaţiu care ar putea deveni al lor, iar în această situaţie spaţiile cât mai neutre îi pot determina să facă pasul aşteptat de proprietar.

Fotografiile copiilor, ale rudelor şi ale familiei chiar nu ajută, aşa că pot fi împachetate într-o cutie de carton, laolaltă cu toate amintirile plăcute, generate de acestea. Efortul merită, pentru că va ajuta la atingerea scopului urmărit de proprietar.

 

Îndepărtaţi decoraţiunile ieşite din comun

 

Primul pas făcut nu necesită nici un fel de investiţie, însă pentru a continua în aceeaşi linie, este nevoie de unele lucrări de îndepărtare a unor decoraţiuni care, din nou, pot reflecta prea multă personalitate. În acest registru, culorile puternice în care sunt zugrăviţi pereţii camerelor pot alunga potenţiali cumpărători adepţi ai unui stil tradiţional.

Culorile pastelate pot atrage, dar pot să şi alunge oamenii, la fel cum decoraţiunile prea sofisticate nu vor ajuta proprietarul să îşi vândă imobilul: includem aici tapetul din camera de zi, posterele de mari dimensiuni din camerele copiilor şi chiar pereţii lambrisaţi. Din diferite motive, cumpărătorii nu vor împărtăşi în totalitate gusturile gazdei.

În plus, pentru un potenţial cumpărător, camerele care compun un imobil scos la vânzare trebuie să arate că sunt folosite după adevărata lor destinaţie: bucătăria transformată în birou nu va atrage chiar pe toată lumea. Mai mult, cumpărătorii nici măcar nu se vor obosi să viziteze o astfel de locuinţă; în era internetului, fotografiile care arată un imobil astfel transformat nu vor ajuta deloc. Nu toţi oamenii au imaginaţie, pentru a putea înţelege cum o cameră îşi poate schimba destinaţia, astfel încât utilul să piardă teren în faţa unui aspect bombastic.

Luaţi în calcul că un cumpărător nu este interesat să vadă, la faţa locului sau în fotografii, modul în care proprietarul utilizează o anumită încăpere, ci pur şi simplu are nevoie să vadă că bucătăria este locul în care se găteşte şi se ia masa.

 

Detaşaţi-vă de orice notă personală

 

Factorul emoţional este cel mai greu de îndepărtat. În mod firesc, oamenii ţin la bunurile lor. Locuinţa este chiar un caz special, dar în momentul în care se impune vânzarea acesteia, proprietarul trebuie să se detaşeze de acea legătură personală: casa nu mai este locul în care se strânge familia, ci doar o simplă investiţie de la care se aşteaptă un maxim de profit.

Prin urmare, pentru ca locuinţa să se transforme într-un produs tranzacţionat pe o piaţă, orice amprentă personală va trebui să fie îndepărtată cât mai repede. Gradul de implicare emoţională nu va face altceva decât să restrângă numărul de clienţi. Cu cât impresia creată va fi una de neutralitate, cu atât mai mulţi potenţiali clienţi vor fi interesaţi să achiziţioneze o casă în care să se mute cât mai repede.

 

 

[Articol apărut în Ziarul de Imobiliare, ediţia de Constanța, decembrie 2014 - ianuarie 2015]