Motivele ascunse care împiedică o tranzacţie imobiliară

Chiar dacă nu este genul de experienţă uzuală, vânzarea unei proprietăţi poate fi, pentru unii proprietari, o experienţă neplăcută. La prima vedere, cauza care poate duce la imposibilitatea încheierii vânzării unei locuinţe este legată de preţ. Convingerea este întărită de experienţele multor potenţiali vânzători, care ajung să creadă că au de-a face numai cu ofertanţi nemiloşi, gata să profite de ocazie, pentru a cumpăra la preţuri cât mai mici. Sunt mulţi şi din această categorie. Dar nu sunt toţi. Din experienţa celor care se ocupă de intermedierea tranzacţiilor, din numeroasele lor întâlniri, medieri şi discuţii, din vizionarea a tot felul de immobile, a reieşit că, uneori, apar factori nepevăzuţi care pur şi simplu dau peste cap orice calcule şi începuturi promiţătoare. Aceste motive ascunse cântăresc greu, nu pot fi combătute cu nici un fel de argumente raţionale şi sunt, de fapt, cele mai importante piedici în calea perfectării unui contract de vânzare-cumpărare. Pe scurt, putem să le descriem ca simple explicaţii, în rândurile de mai jos.

 

Ambientul inadecvat, sau vina vecinilor

 

Totul pare perfect, cumpărătorul se învârte mulţumit prin casă, dar brusc, deschide geamul imobilului de la parter, vede copacii de la marginea aleii, dar şi maşinile parcate pe trotuar, chiar sub fereastră. Acesta este cazul în care proprietarul sesizează singur schimbarea bruscă de atitudine a partenerului de negociere. Frecvent întâlnită este însă situaţia în care, la uşa scării de bloc, sau pe trotuarul din faţa casei, potenţialul client calcă pe farfuria ciobită şi emailată din care se hrăneşte un câine aciuat prin apropiere. Ori, se ştie, nu toată lumea acceptă genul acesta de îndatorire comunitară. Alteori însă, de vină este acoperişul jupuit al clădirii vecine, perfect vizibil de la orice fereastră, sau chiar coaforul de la parter, ori staţia de taximetre de pe alee, pe care un doritor de linişte le priveşte cu antipatie, le întoarce spatele şi, automat, îşi doreşte cât mai repede să uite de ofertă. 

 

Zvonurile şi „folclorul“ urban

 

Câtă lume şi-ar dori să cumpere locuinţa în care şi-a trăit ultimele clipe un sinucigaş, sau în care s-a petrecut cine ştie ce grozăvie? Sau, ce spuneţi de vorbele care circulă din ce în ce mai repede, referitoare la mutarea în zonă a unui club zgomotos, a unor clădiri destinate unor pături sociale defavorizate, sau a unei construcţii de infrastructură rutieră de trafic ridicat? Astfel de informaţii încep să circule cu mult înainte ca lucrurile să fie puse în practică şi, de regulă, duc la devalorizarea proprietăţilor din apropiere. Sunt mulţi cei care se simt deranjaţi de căminul care tratează bolnavi de HIV, sau încă privesc cu neîncredere turnurile înalte ale CET-ului, ori chiar instalaţiile de epurare ale apei menajere.

 

Superstiţii şi temeri (ne)întemeiate

 

Probabil că un cumpărător aflat în drum spre următoarea locuinţă din portofoloiul agentului imobiliar nu va acorda o prea mare atenţie pisicii negre care îi taie calea, dar va tresări când va vedea că imobilul are numărul 13! Poate părea hilar, dar fiţi siguri că cineva poate avea reţineri serioase şi va face un pas înapoi. Apropo, ştiţi de ce nu se vând bine casele aflate în curba unui drum? Sunt prea multe exemple, la televizor, cu maşini care sar trotuarul şi intră în astfel de curţi, sau, mai rău, dărâmă ziduri şi fac totul praf în cale. Dintr-un motiv similar, apartamentul dintr-un bloc situat la intersecţia a două alei fără semne de circulaţie constituie, pentru unii, o grijă în plus legată de accidente şi de pericolele la care se expune copilul ce se joacă liniştit jos, în stradă.

 

Cumpărătorii nevăzuţi, dar… prezenţi

 

Sunt puţini, poate, cei care refuză să cumpere o locuinţă, doar pentru că nu dispune de un spaţiu adecvat primirii rudelor numeroase, dar există situaţii în care principala piedică în calea unei tranzacţii s-au aflat cumpărătorii nevăzuţi. Aceştia fac parte din categoria rudelor în vârstă, sau a părinţilor care contribuie cu o parte din bani la achitarea imobilului. Din grijă pentru ei, sau, de ce nu, de teama lor, unii cumpărători îşi pierd interesul în faţa unei intrări cu prea multe scări, sau a unor recompartimentări moderne, cu bolţi, jumătăţi de ziduri sau camere fără uşi. Dacă în acest caz, se poate da vina pe cineva, ridicolul apare cu adevărat atunci când totul se loveşte de posibilul refuz al cuiva care nici nu există. „Copilului nostru, când se va naşte, nu îi va plăcea aici!“ spun unii clienţi.